Clasamentul NIT are două părţi. Prima parte vizează ţările care au mai mult de un kilogram de uraniu puternic îmbogăţit sau plutoniu, iar a doua parte de cele care au mai puţin.
România intră în a doua categorie, clasându-se pe locul 6, din 144, fiind devansată de Slovenia şi urmată de Letonia şi Lituania.
În fruntea celui de al doilea clasament se află Finlanda, iar pe ultimul loc este Somalia.
România a obţinut în total 85 de puncte din 100. Dacă în ceea ce priveşte angajamentele legale internaţionale şi cele voluntare, ţara noastră a primit punctajul maxim (100 de puncte), în ceea ce priveşte factorii sociali (stabilitatea politică, corupţie şi grupări interesate de achiziţia de materiale ilicite) obţine numai 60 de puncte.
În funcţie de aceşti factori, România se clasează pe locul 44 în top.
În categoria "stabilitate politică", Bucureştiul a primit 65 de puncte, ceea ce îl clasează pe locul 35, iar în ceea ce priveşte corupţia, cu 25 de puncte, România ocupă a 44-a poziţie.
Punctajul maxim este obţinut în ceea ce priveşte grupările interesate de achiziţia materialelor ilicite.
La capitolul legislaţie pentru securitatea materialelor nucleare, România primeşte 67 de puncte.
În ceea ce priveşte vecinii ţării noastre, Bulgaria obţine în total 78 de puncte (locul 11), Republica Moldova primeşte 57 de puncte (locul 44), iar Serbia 71 de puncte (locul 19).
Ucraina şi Ungaria se află în prima categorie a clasamentului, adică au peste un kilogram de uraniu puternic îmbogăţit şi plutoniu. Astfel, Ungaria se află pe a doua poziţie, cu 89 de puncte, iar Ucraina pe locul 15, cu 76 de puncte.
Iniţiativa privind ameninţarea nucleară (NIT), un centru de reflecţie respectat, a prezentat un nou sistem de evaluare a securităţii stocurilor de uraniu puternic îmbogăţit şi de plutoniu din lume. Aceste materiale pot fi folosite la fabricarea de arme.
Indexul securităţii materialelor nucleare al NTI vizează să măsoare cât de vulnerabile sunt aceste stocuri de a fi furate de către terorişti sau grupări infracţionale.
De asemenea, vizează să ofere o bază pentru evaluarea progreselor în securizarea stocurilor, înainte de summitul pentru securitate nucleară ce va avea loc la Seul, la sfârşitul lunii martie.
Autorii au subliniat că indexul are ca scop să ofere o imagine obiectivă privind ceea ce mai rămâne de făcut pentru a îndeplini obiectivul ambiţios al preşedintelui Barack Obama de a securiza toate stocurile nucleare din lume până în 2014.
Criteriile luate în calcul în cazul celor 32 de state care au mai mult de un kilogram de uraniu puternic îmbogăţit sau plutoniu sunt: cât de mult material este şi în câte locuri, măsurile de securitate, cât se respectă normele globale pe securitatea nucleară, determinarea politică naţională şi capacitatea de implementare a acestor norme, fragilitatea societăţilor, inclusiv nivelul corupţiei.
Nicio surprinză cu privire la finalul clasamentului. Coreea de Nord stă cel mai prost, apoi Pakistanul şi Iranul. Vietnamul urmează.
Următorul grup de la coadă este format din India, pe 28, China pe 27 şi Israelul pe 25, în urma Rusiei şi a altor foste republici sovietice despre care până acum se credea că sunt cele mai mari ameninţări în termeni de securitate nucleară.
Se pare că, în timp ce Rusia, Kazahstan, Belarus şi Ucraina au luat măsuri semnificative pentru îmbunătăţirea securităţii la instalaţiile nucleare, India, China şi Israelul au fost notate mai prost din cauza lipsei de transparenţă şi eşecului în a adera la acordurile internaţionale ce guvernează securitatea nucleară.
Pe primul loc se află Australia, cu foarte puţin material şi cu norme de securitate foarte stricte. Marea Britanie este şi ea în frunte, pentru respectarea "normele globale" şi are note bune pentru administrarea generală, dar proaste pentru "cantităţi şi instalaţii", pentru că nu numai că are un arsenal, dar se ocupă şi de reprocesarea combustibilului, ceea ce duce la o creştere a stocurilor sale de plutoniu. Marea Britanie este pe locul 10, la egalitate cu Germania şi Canada.
