Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat, luni, pe Dan Adamescu la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare, pe judecătorul Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, pe Elena Rovenţa la cinci ani şi zece luni, pe Sorin Viziru la cinci ani şi pe Ion Stanciu la trei ani şi opt luni.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei firme sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.
Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar - 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă. Instanţa Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.
Instanţa a mai dispus în cazul judecătorului Mircea Moldovan instituirea măsurii de siguranţă a confiscării sumei de 32.512 lei, a unui televizor Samsung şi a unui telefon mobil.
Judecătorul Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de cinci ani şi zece luni de închisoare cu executare. De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită în cursul urmăririi penale de procurorii DNA asupra apartamentului magistratului Elena Rovenţa, până la concurenţa sumei de 5.000 de euro.
Magistratul Ion Stanciu a fost condamnat la trei ani şi opt luni de închisoare cu executare, iar instanţa a mai dispus să fie confiscate de la acesta sumele de 15.000 de euro şi 7.300 de lei, bani pe care el i-ar fi primit drept mită.
În cazul judecătorului Sorin Viziru, instanţa a dispus pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare şi confiscarea sumei de 10.000 de lei, reprezentând suma primită ca mită de către magistratul de la Tribunalul Bucureşti.
În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi practicienii în insolvenţă Ilie Preda - la şase ani şi zece luni de închisoare, Emanoil Postelnicu - la doi ani şi opt luni, Gabriel Hanganu - la trei ani şi omul de afaceri Iosif Armaş - la un an şi patru luni de închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.
Instanţa a dispus aplicarea unor pedepse cu suspendare în cazul practicienilor în insolvenţă Angela Monica Borza şi Cristina Elena Popa (fostă Cândea), care au fost condamnate la doi ani şi şapte luni, respectiv un an şi patru luni.
Judecătorul Curţii de Apel Bucureşti care a soluţionat acest dosar a decis ca din pedepsele aplicate să fie scăzută perioada în care inculpaţii au fost reţinuţi, arestaţi preventiv şi arestaţi la domiciliu, respectiv din 20 mai 2014 până în prezent.
Decizia a fost luată de judecătorul Ciprian Alexandru Ghiţă, aceasta nefiind definitivă. Apelul în acest caz urmează să fie soluţionat de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În 24 iunie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, toţi suspendaţi din funcţie, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.
Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.
Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.
Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.
Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.
