ompletul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat în 9 ianuarie discuţiile în dosarul fostului ministru Monica Iacob Ridzi şi a anunţat că decizia definitivă va fi pronunţată în 16 februarie.
Dosarul în care Monica Iacob Ridzi şi ceilalţi 11 inculpaţi au formulat apel la condamnările primite prin decizia din 27 ianuarie 2014, dintre care trei au primit pedepse cu executare şi ceilalţi au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare, a fost înregistrat în iulie 2014 şi se judecă din 13 octombrie de către un complet de cinci judecători de la instanţa supremă. Magistraţii au încheiat discuţiile în dosar după patru termene de judecată.
Avocaţii au cerut, la ultimul termen, achitarea inculpaţilor din dosar arătând, în principal, că aceştia au respectat întocmai procedura legislativă în cadrul evenimentelor din 2009 organizate în 2 mai, de Ziua Naţională a Tineretului.
Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la şedinţa de judecată a cerut respingerea apelurilor făcute de cei condamnaţi în primă instanţă în acest dosar şi a susţinut apelul propriu făcut împotriva inculpatei Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din Ministerul Tineretului la data faptelor, care a primit o pedeapsă cu suspendare în primă instanţă. Procurorul DNA a cerut ca Popa să execute pedeapsa în regim de detenţie, în virtutea funcţiei deţinute, pluralităţii infracţiunilor de care este acuzată şi a gradului ridicat de periculozitate a unora dintre fapte.
Monica Iacob Ridzi le-a cerut judecătorilor să-i ofere posibilitatea de a-şi creşte cei doi copii, între care unul mai mic de un an şi jumătate, şi a susţinut că totul i se trage de la faptul că a fost "credulă".
"Am plătit politic şi personal pentru că am fost credulă în oameni. Problemele mele de sănătate s-au acutizat. Săptămâna trecută eram internată pentru investigaţii, iar recent m-am externat pentru a fi aici. Din cauza stresului din ultimii cinci ani de zile, şi copiii mei s-au născut cu probleme. De cinci ani de zile am trăit momente de umilinţă profundă şi uneori am simţit, efectiv, că mor cu dreptatea în mână. Viaţa mea şi a copiilor mei este, la acest moment, în mâinile dumneavoastră", a spus Ridzi în faţa instanţei.
Monica Iacob Ridzi a mai spus că a delegat toate atribuţiile celorlalte persoane competente din Ministerul Tineretului şi Sportului, în baza regulamentului de organizare a evenimentului, dar şi a ordinelor de ministru.
Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din MTS, în perioada martie - septembrie 2009, a arătat, în timpul judecătorii cauzei, că fostul ministru Monica Iacob Ridzi i-a spus că organizarea evenimentelor pentru Ziua Tineretului din 2009 este o chestiune politic asumată. Diaconu a recunoscut că a greşit şi a pus acţiunile sale pe seama îndemnurilor şi asigurărilor date de fostul ministru.
Fosta consilieră a lui Ridzi, Ioana Elena Vârsta, a spus că "logica organizării unui eveniment atât de amplu era faptul că era vorba despre un minister nou înfiinţat, care dorea să marcheze acest lucru, să aibă vizibilitate".
"Nu am avut niciodată reprezentarea că s-ar produce vreo ilegalitate. Nu am avut nicio iniţiativă în legătură cu procedura de achiziţie publică şi niciunul dintre documentele întocmite în această procedură nu a trecut pe la mine. Sunt acuzată de falsificarea unor documente, dar eu nu le-am văzut decât la prezentarea materialului de urmărire penală", a susţinut fosta consilieră, care a mai spus că nu a avut niciun beneficiu de pe urma organizării acestui proiect şi nu şi-a imaginat că "a ajuta o instituţie publică, prin firma pe care o conducea este la fel de penal cu a primi bani de la aceasta".
În 27 ianuarie 2014, după aproape doi ani şi nouă luni de la trimiterea dosarului în judecată, ICCJ a condamnat-o pe Monica Iacob Ridzi la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.
Aceeaşi pedeapsă a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, în timp ce Paul Diaconu a primit doi ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Alţi şase angajaţi ai ministerului au primit pedepse cu suspendare. Astfel, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), a fost condamnat la trei ani cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi.
Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi doi ani de interzicere a unor drepturi. Pedeapsa lui Mărcuţă are un termen de încercare de şase ani.
Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), a primit trei ani cu suspendare, pedeapsa având un termen de încercare de şase ani.
Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 - ianuarie 2010), a fost condamnată, cu suspendare, la doi ani şi jumătate plus doi ani de interzicere a unor drepturi, având un termen de încercare de patru ani şi jumătate.
În cazul lui Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), instanţa a stabilit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, termenul de încercare fiind de şase ani.
Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - ianuarie 2010), a primit un an de închisoare cu suspendare, având un termen de încercare de trei ani.
Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, firmele contractate pentru organizarea evenimentelor, a fost condamnat la trei ani cu suspendare. Aceeaşi pedeapsă au primit-o George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator tot la SC Compania de Publicitate Mark SRL.
Sentinţa a fost atacată cu apel la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da decizia definitivă în cauză.
Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.
De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.
La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.
