Vasile Blaga a precizat ca nu poate da alte detalii legate de depozitia sa în fata instantei, întrucât sedinta de judecata nu e publica, dar a precizat ca nu are motive sa-si faca probleme. "Pentru mine sa nu va faceti probleme si nici pentru ceilalti", le-a spus Blaga jurnalistilor.
Fostii ministri din Cabinetul Tariceanu Vasile Blaga, Adrian Videanu, Marko Bela si Bogdan Olteanu s-au prezentat marti la Înalta Curte de Casatie si Justitie pentru a fi audiati ca martori în dosarul privatizarilor strategice în care sunt judecati fostul ministru al Economiei Codrut Seres si fostul ministru al Comunicatiilor Zsolt Nagy.
Secretariatul General al Guvernului (SGG) si-a dat acordul pentru audierea ca martori în proces a celor patru, în sedinta secreta, însa nu si pentru desecretizarea sedintei de Guvern din 2005 în care s-a discutat despre problema privatizarii unor companii românesti, procedura de desecretizare fiind mai anevoioasa.
Fostul ministru al Economiei si Comertului Codrut Seres si fostul ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy, sunt judecati de tradare prin transmitere de secrete. Alaturi de ei, în acelasi dosar, mai sunt trimisi în judecata Gabor Kerekes, fost secretar de stat în ministerul condus de Nagy, cetateanul româno-american Mircea Flore, senior director la CSFB Europe Ltd. Londra, cetateanul ceh Michal Susak si cetateanul turc Oral Mustafa.
În sarcina celor sase s-a retinut ca, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, au constituit sau aderat la un grup infractional organizat cu caracter transnational, din care au facut parte si inculpatii Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Mihai Dorel Mucea si Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infractiuni grave, pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, arata procurorii.
Din rezolutia întocmita de procurori, reiese ca mai multe firme si consortii straine l-ar fi folosit pe Stamen Stanchev pentru obtinerea unor informatii din interior care sa-i favorizeze în procesul de privatizare a unor importante societati de stat - Electrica Muntenia Sud 1, Radiocomunicatii SA, Posta Româna, Romtelecom, Petrom. Mucea si Donciu scoteau din interiorul celor doua ministere la care lucrau informatii secrete despre privatizarea unor "obiective strategice", informatii "nedestinate publicitatii", apoi le transmiteau direct lui Stantchev, lui Mustafa Oral - considerat "canal de legatura" - sau direct unor cetateni straini. În general, de la Stantchev, datele despre starea licitatiilor ajungeau la persoane din strainatate care le foloseau pentru ca firmele pe care le reprezentau sa câstige licitatiile pentru consultanta sau privatizare. Robert Marius Neagoe, sotul fostului presedintei Tribunalului Municipiului Bucuresti Monalisa Neagoe - avea rolul de a promova proiecte ale unor acte elaborate în asa fel încât licitatiile sa fie câstigate de cel care facuse comanda prin Stantchev. Benyatov primea informatiile si le furniza la rândul lui unor firme, concurente înainte, care deveneau asociati, pentru a putea câstiga licitatiile, cu ajutorul ofertelor devenite mai performante cu ajutorul datelor secrete divulgate din interiorul ministerelor.
Reteaua lui Stanchev ar fi distorsionat grav mediul concurential si a afectat imaginea externa a României, ba chiar a pus în pericol aderarea la Uniunea Europeana, întrucât au fost încalcate obligatiile asumate în capitolul 6 din Tratatul de aderare: "Politica în domeniul concurentei".
