Şeful interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, a ţinut să mai aibă în acest an încă o rundă de discuţii cu primarii din judeţ, în privinţa realizării de proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional (POR). Astfel, marţi, la întâlnirea ce a avut loc în Sala Mare a Palatului Administrativ, alături de Luminiţa Mihailov, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, Mortu a încercat să vadă care sunt ideile la care s-au gândit primarii că ar putea fi realizate prin accesarea de fonduri europene. Şefii de comune şi oraşe nu s-au înghesuit cu foarte multe proiecte, invocând faptul că în majoritatea segmentelor finanţabile prin POR nu ar fi eligibili din varii motive. Precizăm că, potrivit lui Mihailov, pe următorul exerciţiu financiar se va pune accent, în mediul rural, pe eficienţa energetică a clădirilor publice, pe educaţie, zona socială şi cea de patrimoniu cultural. Subiectul "educaţie" a fost cel care a suscitat cel mai mult interesul primarilor, însă mulţi dintre aceştia s-au plâns că normele europene sunt destul de clare şi că impun condiţia întrunirii unui număr mare de elevi pentru acordarea de fonduri, situaţie problematică pentru majoritatea localităţilor din judeţul nostru. "Dacă nu suntem eligibili, pentru ce să ne avântăm?!", au întrebat primarii, la insistenţele şefului CJ Brăila. Mihailov le-a explicat că în acest caz pot oricând să încerce să dezvolte idei în zona eficienţei energetice a clădirilor publice, inclusiv a şcolilor. "Totul pleacă de la auditul energetic pe care trebuie să îl realizaţi în privinţa clădirilor vizate. Ideea de bază este aceea de a avea o economie vizibilă la nivelul facturii de întreţinere. Este un câştig", le-a transmis şefa ADR. Cu toate acestea, doar Primăria Municipiului, a comunei Surdila Greci şi Viziru s-au arătat interesate de a demara proiecte privind eficientizarea energetică a câtorva şcoli. Însă lista înscrierilor a rămas deschisă.
Interes crescut pentru proiecte afterschool şi centre socio-medicale
Tot cu această ocazie s-a discutat despre demararea unor proiecte afterschool, prin fonduri europene. Viorel Mortu a ţinut să puncteze că există deja câteva localităţi în judeţ care au adoptat asemenea programe şi că se bucură de un real succes. "Mă refer în special la procentul de prezenţă la şcoală. De la puţin peste 60%, s-a ajuns la 95 - 99%, din ce îmi spun mie primarii. Acest beneficiu este după opinia mea - ca profesor, eu nu ascund acest lucru -, excepţional, pentru că se aduce elevul la şcoală, este hrănit şi poate sta 5 - 7 ore la învăţare. E un câştig imens, dar sunt cheltuieli mari. Iată, avem ocazia aceasta acum. Afterschool, ca proiect european, poate să rezolve în foarte multe şcoli această problemă", a afirmat Viorel Mortu. Pe lângă municipiu, pentru a realiza viitoare proiecte afterschool s-au înscris şi primăriile: Scorţaru Nou, Chiscani, Stăncuţa, Gemenele, Romanu, Movila Miresii, Unirea, Galbenu, Tufeşti, Bărăganu, Râmnicelu, Siliştea, Vădeni, Cazasu, Vişani, Măraşu, Însurăţei, Surdila Găiseanca şi Frecăţei.
Tot cu această ocazie, s-a ridicat şi problema înfiinţării de centre socio-medicale care să înlocuiască treptat vechile dispensare ale comunelor. Prioritare în această zonă ar fi comunele situate la marginea judeţului, la o distanţă considerabilă de oricare spital din Brăila. Şi pentru astfel de proiecte s-au înscris o serie de primării: Chiscani, Salcia Tudor, Vădeni, Însurăţei, Dudeşti, Stăncuţa, Râmnicelu, Romanu, Tufeşti, Viziru, Vişani. Trebuie punctat însă că lista a rămas deschisă doritorilor până la finele anului.
În concluzie, preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, le-a propus primarilor ca pe viitor să se întâlnească în format restrâns şi să aibă loc discuţii punctuale doar cu cei care s-au arătat interesaţi de un anumit segment finanţabil prin POR.
