* o clădire-monument, de pe Str. Ana Aslan, nr. 27, zace de câțiva ani, fără a fi folosită, deși a fost reabilitată cu milioane de lei * autoritățile doresc să realizeze acolo un Muzeu al Umorului Desenat (idee a caricaturistului Costel Pătrășcan), precum și o Bibliotecă a Muzeului Brăilei ”Carol I” * dar dincolo de dorință, deocamdată nu se întâmplă nimic concret, în parte din pricina pandemiei, dar și pentru că managerul Muzeului, prof. univ. dr. Ionel Cândea, dorește ca biblioteca de instituție să ocupe cea mai mare parte a spațiului respectiv * acesta deja a ocupat o parte din clădire cu scopul de a amenaja biblioteca * președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, se declară un susținător al Muzeului Umorului și îl amenință pe Cândea, anunțând public că îi va cere demisia
O idee foarte bună a caricaturistului Costel Pătrășcan, Muzeul Umorului la Brăila, se transformă, din păcate, într-o comedie cu accente triste, după cum chiar acesta o constată. Mai exact, după ce a fost reabilitată în urmă cu aproape 8 ani, pe milioane de lei, clădirea-monument de pe strada Ana Aslan, nr. 27 zace aproape nefolosită chiar și în 2021. Și asta pentru că nu există înțelegere între conducerea Consiliului Județean Brăila și cea a Muzeului Brăilei ”Carol I”, instituție în cadrul căreia ar urma să funcționeze secția Muzeul umorului desenat. Pe scurt, consilierii județeni au aprobat, în 2019, o hotărâre privind înființarea unui Muzeu al Umorului și a unei Biblioteci a Muzeului ”Carol I” în clădirea de pe Str. Ana Aslan, nr. 27. De atunci, însă, nu prea s-a întâmplat mare lucru. Pe de o parte, din pricina măsurilor impuse pentru combaterea pandemiei provocate de noul coronavirus, pe de altă parte, din cauza faptului că încă nu este limpede cât anume din spațiul respectiv va ocupa fiecare dintre cele două secții ale muzeului care ar urma să funcționeze acolo.
Într-o conferință de presă susținută la finele săptămânii trecute, președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, s-a arătat nemulțumit de atitudinea managerului Muzeului ”Carol I”, prof. univ. dr. Ionel Cândea, susținând că acesta ar fi cel care ar bloca lucrurile. Chiriac s-a plâns că directorul a făcut scandal la adresa președintelui Consiliului de Administrație al Muzeului, consilierul județean Dumitru Văduva (PSD), trimis să rezolve problema. Chiriac a amenințat chiar că îi va cere demisia lui Cândea, dacă lucrurile nu intră pe un făgaș normal. De cealaltă parte, Ionel Cândea a publicat pe site-ul oficial al muzeului, un comunicat de presă în care precizează că el a cerut dinainte spațiul respectiv pentru amenajarea unei biblioteci de instituție, ba mai mult, că jumătate dintre lucrările aduse de caricaturistul Costel Pătrășcan nu ar fi originale, ci copii, lucru de neacceptat pentru un muzeu.
Chiriac: «Eu vă spun că voi lua măsuri drastice»
Președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat, recent, că directorul Muzeului ”Carol I”, Ionel Cândea, ar dori să realizeze biblioteca instituției pe care o conduce, astfel că a ocupat deja parterul și etajul I din clădirea de pe Ana Aslan, „împingând” astfel secția Muzeului Umorului tocmai în mansardă. Asta, deși discuțiile inițiale și chiar proiectul aprobat de consilieri prevedeau cu totul altceva.
”Cu toată aprecierea pentru domnul Cândea, domnul profesor, domnul academician Cândea, eu am mai declarat-o: dacă o să continue așa - eu am mai spus-o și în mandatul trecut -, îmi pare rău că în comisia aceea de concurs nu avem majoritate și concursurile astea de la Muzee se iau așa, mai pe «noi între noi» și sunt cam pe viață. Susțin în continuare acest proiect al domnului Pătrășcan. Luăm și atitudine. Nu e niciun fel de problemă. Eu vă spun că dacă nu se ajunge la un numitor comun în ceea ce privește acea clădire, cu o mică bibliotecă a Muzeului, dar și cu secția Umorului.... Mansarda este sală de spectacole, de evenimente pentru această secție. Nu neapărat să se mute acolo. Eu vă spun că voi lua măsuri drastice. Voi ajunge până la a cere chiar demisia domnului Cândea. Dumnealui a devenit procesoman în ultimul timp”, a declarat Chiriac, într-o conferință de presă.
Șeful CJ Brăila a dat de înțeles că managerul muzeului ar fi pornit un scandal monstru în momentul în care a fost verificat pe această temă de către consilierul județean PSD, Dumitru Văduva, președintele Consiliului de Administrație al muzeului. Chiriac a punctat că lucrurile nu vor rămâne așa.
”Domnul Cândea trebuie să înțeleagă că suntem în anul 2021, nu mai suntem în anii în care se bătea cu pumnul în masă. Trebuie să înțeleagă că vin din spate oameni tineri, cu inițiativă, care vor să facă și alte lucruri, și să le accepte. Nu putem să stăm la infinit. Eu vă spun că am o părere foarte proastă despre acel Muzeu. Nu știu când ați fost dumneavoastră ultima oară acolo, dar nu s-a schimbat un tablou! Nu am văzut nicio acțiune! De un an și ceva doar se cheltuie bani. Da. Părerea mea este că finanțarea vine de la Consiliul Județean, iar partea de conducere și de acțiune vine pe două căi: Ministerul Culturii și atitudinea pe care o au anumiți oameni față de evenimentele pe care trebuie să le facem acolo. E complicat! Și nu e singura instituție. Eu propun în felul următor: dacă domnul Cândea este atât de bun, să fie preluat Muzeul «Carol I» de către Ministerul Culturii, să-l finanțeze și să facă dânsul ce vrea acolo. Să scrie cărți cât o vrea”, a mai adăugat Chiriac, cu precizarea că este un susținător al proiectului lui Pătrășcan.
Întrebat în legătură cu acest incident, Dumitru Văduva ne-a declarat că el a discutat cu ambele tabere, că a trasat anumite indicații și dacă acestea nu vor fi respectate întocmai, va merge din nou la președintele CJ Brăila și va solicita să fie luate anumite măsuri, în funcție de atitudinea celor implicați.
Cândea susține că muzeul umorului ar avea expuse copii xerox
De cealaltă parte, pe 15 februarie, Muzeul Brăilei ”Carol I” a postat un comunicat pe această temă, chiar pe site-ul instituției, semnat de managerul Ionel Cândea. Acesta a explicat că încă din anul 2019 instituția s-a adresat Consiliului Județean Brăila cu rugămintea de a-i oferi un spațiu în care să fie adăpostită biblioteca documentară de instituție. Acesta face precizarea că este alcătuită din: Biblioteca ”Gh. T. Ionescu” (cumpărată în 1987); Biblioteca ”Mihail Guboglu” (cumpărată în 1991); Biblioteca ”Radu Manolescu” (cumpărată în 2000); Biblioteca ”Petre Diaconu” (donație 2004); Biblioteca ”Mihai Maxim” (donație 2017); Biblioteca ”Demostene Russo” (donație 2017) și Biblioteca ”Mihai-Sorin Rădulescu” (donație 2020). Completând că în total ar fi cam 45.000 - 50.000 de volume.
”La acestea, se adaugă fondul de periodice de la Biblioteca Centrală Universitară din București, transferat prin mijlocirea prof. univ. dr. M. Stoica și care nu sunt altceva decât periodice din fostul fond al CC al PCR. Pentru acest uriaș fond de carte de specialitate (mai ales istorie), am solicitat clădirea din Str. Ana Aslan, nr. 27, unde la parter urma să se amenajeze această bibliotecă de instituție, iar la etaj și mansardă, Muzeul Umorului. Având în vedere constituirea unui important fond de lucrări din domeniul umorului desenat, de-a lungul a peste 30 de ani și ediții totodată ale Festivalului umorului desenat la Brăila, opinăm că această importantă avere nu este nici pe departe valorificată corespunzător”, se arată în comunicat.
Aceeași sursă precizează că regretatul director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Naționale Brăila, Maria Pușcaciu, estima circa 3.000 de lucrări păstrate în acest portofoliu, însă acestea nu ar fi fost puse niciodată la dispoziția instituției. Ba mai mult, că au fost aduse mai puține lucrări și chiar copii xerox, care nu își au locul într-un muzeu.
”Aflați în situația de a organiza în clădirea din str. Ana Aslan nr. 27 biblioteca documentară de instituție și Muzeul Umorului Desenat, constatăm cu stupoare că ne-au fost prezentate, la cerere, de către doamna Petronela-Alina Sulicu, manager interimar al Centrului de Creație, în vederea includerii lor în cadrul colecțiilor muzeului, doar 107 lucrări. Colega noastră, dr. Alina-Ruxandra Mircea, le-a expertizat, concluzionând că din 107 lucrări, doar 53 sunt originale. Sunt singurele care pot figura în cadrul unui Muzeu al Umorului desenat. Nu putem expune copii xerox color! Și acum întrebăm de ce atâta pasiune pentru un astfel de muzeu al umorului desenat și de ce atâta nepăsare și dispreț pentru una din cele mai redutabile biblioteci documentare de instituție muzeală din țară? Unde sunt cele 3.000 de originale de care vorbea doamna Maria Pușcaciu?”, mai adaugă managerul, prof. univ. dr. Ionel Cândea.
Totodată, acesta a dorit să puncteze că a jucat un rol important în privința restaurării clădirilor de pe Ana Aslan nr. 27 și 29. ”P.S. E bine să se știe, totuși, că dacă cele două clădiri (...) au putut intra într-un program de restaurare, faptul s-a datorat și subsemnatului, care a convins Comisia Monumentelor Istorice că ele au valoare ambientală. De asemenea, de sub clădirea de pe str. Ana Aslan nr. 29, Muzeul Brăilei «Carol I», prin arheologii săi, a scos un număr de morminte de epocă medievală, sec. XVII-XVIII, fără a pretinde plata pentru aceste lucrări”, mai semnalează Cândea.
Costel Pătrășcan: No comment!
Contactat de redactorii ”Obiectiv - Vocea Brăilei”, caricaturistul Costel Pătrășcan, cel care a venit cu ideea realizării unui Muzeu al Umorului în orașul nostru, nu a dorit să comenteze prea mult subiectul, însă a venit cu o concluzie tragicomică.
”Văd că înființarea Muzeului Umorului se transformă într-o comedie... Prefer să nu comentez!”, a declarat Pătrășcan.
Reamintim că, uzând de dreptul de preempțiune, deoarece imobilele de pe Str. Ana Aslan nr. 27 și 29 sunt încadrate ca monumente istorice, Consiliul Județean le-a achiziționat de la moștenitorii foștilor proprietari, la sfârșitul anilor 2000. Lucrările de renovare s-au derulat în perioada 2010 - 2013 și au "înghițit" nu mai puțin de 7.358.000 lei, bani proveniți din fonduri europene nerambursabile. Lucrarea a fost executată de firma brăileană "Confort 2000", care a câștigat contractul datorită faptului că avea specialiști autorizați să intervină asupra clădirilor monument istoric. Inaugurarea clădirilor a avut loc în 2013, când președinte al CJ Brăila era Gheorghe Bunea Stancu.
