• după bolile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză de deces în județul Brăila, o incidență valabilă chiar și la nivel național • dacă la femei o rată deosebit de ridicată de mortalitate este prin cancerul de sân, la bărbați, principala cauză este cancerul de plămâni • România se află sub media europeană la număr de cazuri, dar cu mortalitate mai mare și extrem de ridicată, scrie într-un raport al Comisiei Europene publicat recent • îngrijorător este că, în ultimul deceniu, țara noastră nu a înregistrat niciun progres în controlul cancerului, o arată statisticile europene
Situație alarmantă privind evoluția mortalității prin cancer în România! În ultimul deceniu, țara noastră a înregistrat o mortalitate mai mare și în creștere, inclusiv la cancerele tratabile, față de media europeană. Și pe cât de simplă este explicația, pe atât de revoltător sună! În ultimii 10 ani, în țara noastră nu s-a înregistrat niciun progres în controlul cancerului, după cum se arată într-un raport al Comisiei Europene, publicat recent, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Conform raportului, principalele cauze identificate sunt legate de lipsa prevenției, de programele de screening, aflate în fază incipientă și de rata redusă de depistare precoce, din păcate, un context vulnerabil care a permis acestui diagnostic să recidiveze. Astfel, după bolile cardiovasculare, cancerul este, potrivit statisticilor oficiale, a doua cauză principală de deces în România. În cifre, asta înseamnă 19% din totalul deceselor. ”Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Pentru accelerarea progreselor în România este necesar să se acorde o prioritate ridicată controlului cancerului în viitor și să se intensifice colaborarea cu UE în acest domeniu”, se precizează în raportul publicat, luna trecută, de Comisia Europeană.
Mai grav este că România înregistrează rate de mortalitate extrem de ridicate la tineri și persoanele active, de până la 64 de ani, comparativ cu majoritatea țărilor europene, unde mortalitatea crește după 65 de ani.
În anul 2019, de exemplu, statisticile europene arată că, la nivelul țării noastre peste 50.000 de persoane au murit din cauza cancerului. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019, înregistrând un progres foarte modest față de 2011, comparativ cu media UE. ”Îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici. Se mențin însă bariere financiare și bariere de acces, cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuirea inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire”, se mai arată în analiza de profil a României făcută de Comisia Europeană. Tot în 2019, conform aceleiași surse, rata mortalității în rândul bărbaților, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare față de media UE, iar în rândul femeilor din grupele de vârstă 15-64 de ani a fost cu 27% mai mare comparativ cu media UE. În ceea ce privește cauzele de mortalitate prin cancer în România, la bărbați, un prim loc îl ocupă cancerul pulmonar urmat de cancerul colorectal și cancerul de prostată, iar la femei, principalele cauze sunt cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și de col uterin.
La fel de trist este și că ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE, iar în ultimii 10 ani, discrepanța a crescut considerabil. Creșterea a fost mai mare în rândul bărbaților, atât în ceea ce privește mortalitatea prevenibilă, în 2019 fiind cu 61% mai ridicată în România decât în UE, cât și mortalitatea prin cauze tratabile, cu 44% mai mare în România față de UE. La femei, creșterea ratei de mortalitate s-a observat doar în cazul mortalității prin cancere tratabile.
Cancerul face ravagii și în județul Brăila!
La fel ca la nivel național, și în județul Brăila mortalitatea prin cancer este a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare. Astfel, după cum se arată în cifrele statistice puse la dispoziție de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brăila, între anii 2019-2022, principalele trei cauze de mortalitate au fost bolile aparatului circulator, cancerul și bolile aparatului respirator. În 2019, rate deosebit de ridicate de mortalitate au fost înregistrate din cauza: aparatului circulator, unde s-au raportat 2.494 de decese, cancerului, unde au fost consemnate 934 decese și bolile aparatului respirator din cauza cărora și-au pierdut viața 388 de persoane cu domiciliul stabil în Brăila.
Și în 2020 cifrele se mențin ridicate, cu o ușoară creștere a ratei de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare, unde au fost, cu 243 de cazuri mai multe față de 2019. Din nou, locul doi în ceea ce privește mortalitatea a fost ocupat de cancer, unde s-au înregistrat 864 de cazuri, iar a treia cauză de deces a fost reprezentată de bolile aparatului respirator- 666 de cazuri, potrivit DSP Brăila. În schimb, dacă ne uităm la nivelul anului 2021, în plin episod pandemic, a doua cauză de mortalitate au fost bolile aparatului respirator, care s-au dublat față de anul anterior, cancerul fiind, de această dată, a treia cauză de mortalitate, cu 800 de cazuri înregistrate în 12 luni. Și în 2021, bolile cardiovasculare au fost, din nou, principalele cauze de deces din județul Brăila, cifrele depășind de această dată 3.000 de decese. Nici anul 2022 nu a trecut însă neobservat din cauza numărului mare de decese înregistrate atât pe fondul bolilor cardiovasculare (2.506 decese), dar și a cancerului (765 decese) și bolilor aparatului respirator (704 decese).
Totodată, dacă urmărim cauzele de mortalitate prin tumori în județul Brăila, la femei, în 2019 s-au înregistrat 72 de decese, prin cancer de sân, un diagnostic care a prevalat și anii 2020 (62 decese), 2021 (59 decese) și 2022 (65 decese). În majoritatea cazurilor vorbim de persoane cu vârste de peste 65 de ani, dar au fost numeroase decese înregistrate și la grupe de vârstă active 35-39 de ani, 45-49 de ani, 50-64 de ani.
În ceea ce privește cauzele de mortalitate prin cancer în Brăila, la bărbați, pe primul loc se află cancerul pulmonar. Vorbim de un diagnostic responsabil, în 2019, de 200 de decese, din care 52 la femei, iar restul la bărbați. În anii următori, cifrele înregistrează o mică scădere, așa cum s-a întâmplat și în 2020, de exemplu, când au fost raportate 159 de decese, din care 33 la femei, restul la bărbați, în 2021 (180 de cazuri) și în 2022 (148 de cazuri).
Principalii factori de risc : fumatul, consumul de alcool, obezitatea și poluarea
În raportul Comisiei Europene se mai arată că principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali, respectiv fumatul, consumul de alcool, supraponderabilitatea, obezitatea și factorii de mediu. În acest sens, mai atrag atenția reprezentanții Comisiei Europene, preponderența majorității factorilor de risc este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce subliniază necesitatea intensificării eforturilor pentru prevenție. Și, ca să vă faceți o idee cât investește statul român la acest capitol, în anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat doar 1,9% din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4% din UE. La cum stă aportul statului, nici nu este de mirare că ratele de screening în țara noastră sunt cele mai mici din Uniunea Europeană.
Însă, pe lângă prevenție, un rol deosebit de important este și calitatea îngrijirii pacienților oncologici, care în România se situează, în general, sub media UE. Dovadă că ratele de supraviețuire la cinci ani pentru formele obișnuite de cancer sunt, din nou, cu mult sub media UE. Dar problemele care afectează îngrijirea pacienților cu cancer, în România, nu se opresc aici. În acest sens, Comisia Europeană a mai atras atenția și asupra standardelor minime de îngrijire a pacienților oncologici, care sunt definite în legislație, dar în practica clinică variază. O altă problemă face referire la faptul că numai în anumite centre de oncologie există comisii interdisciplinare pentru cazuri oncologice. În plus, registrele de cancer nu acoperă întreaga populație, iar datele privind calitatea îngrijirii pacienților oncologici lipsesc.
Totodată, mai semnalează Comisia Europeană, în România cheltuielile publice pentru cancer au crescut substanțial, dar cu toate acestea rămân cele mai scăzute din UE. Și, nu în ultimul rând, sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate este amenințată de creșterea costurilor noilor medicamente oncologice, mai precizează Comisia Europeană. Și nu de puține ori criza medicamentelor oncologice din România a ținut titlurile de presă, și nu doar în țara noastră! Ecoul crizei medicamentelor oncologice din România a ajuns și la Bruxelles. Ce s-a rezolvat? Mai nimic, din moment ce subiectul este readus în atenție!
Totuși, în încheierea raportului se lasă și puțin loc optimismului și se apreciază că unele probleme ale sistemului de sănătate din România, în special cele din sectorul oncologiei, vor fi abordate prin Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 și prin instrumentele de investiții reprezentate de Programul Sănătate 2021-2027 și de Planul Național de Redresare și Reziliență.
