• ridicată în secolul al XIX-lea, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, de pe Calea Galați, a fost înzestrată cu un orologiu adus de la Munchen, în anul 1872, și cu vitralii superbe, vechi de mai bine de un secol • orga a fost adusă în anul 1939, de către părintele Bronislaw Falewski • potrivit muzeografului Viorica Preda, de la Secția Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”, în prezent, la Brăila mai sunt în jur de 350 de familii de catolici cu peste 500 de suflete, de diferite culturi și etnii, urmașii italienilor, maghiarilor, austriecilor și francezilor din Brăila de altădată
Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”, de pe Calea Galați, edificiu de la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost desemnată „Monumentul lunii februarie” la Muzeul Brăilei „Carol I”.
Potrivit muzeografului Viorica Preda, de la Secția Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”, după eliberarea Brăilei de sub administrație otomană, în urma Păcii de la Adrianopol (1829), orașul avea să cunoască o perioadă de mare înflorire economică și culturală. În scurtă vreme, Brăila a devenit un adevărat „pământ al făgăduinței” pentru străinii care doreau cu tot dinadinsul să se îmbogățească, având în vedere oportunitățile mercantile pe care le oferea orașul-port la Dunăre. Printre străinii sosiți în vremea aceea la Brăila, erau mulți italieni, maghiari, austrieci și francezi, majoritatea de confesiune romano-catolică.
„Astfel, se coagulează la Brăila o comunitate catolică, iar în anul 1835 comunitatea are ca prim paroh pe abatele franciscan Bernard Fontanel, care se întreținea prin predarea lecțiilor particulare de limba franceză. Pentru ridicarea unei biserici și a unei case parohiale, Abbé Fontanel s-a adresat Domnitorului Țării Românești, Alexandru Ghica, care a oferit terenul. Cu suma adunată prin colectă publică s-a ridicat, în anul 1839, pe terenul primit, o clădire cu o sală mare pentru capelă și trei odăi pentru locuința preotului. În anul 1842, când a venit Episcopul în vizită canonică, a fost târnosită capela cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Parohia romano-catolică număra la vremea aceea 300 de suflete”, precizează muzeograful Viorica Preda.
În anul 1850, catolicii de la Brăila aveau un comitet al lor, printre membri remarcându-se Nicoletto Armelin (proprietarul cazinoului „Armelin”), care a contribuit cu sume mari și cu supravegherea lucrărilor pentru noua biserică. O problemă deosebită în păstorirea comunității o constituia bariera lingvistică, și pentru a rezolva această problemă a fost adus la Brăila părintele franciscan Ambrozie Bogdanfi, care cunoștea mai multe limbi.
În anul 1855, tot prin colectă specială, precum și cu donații particulare - la care se spune că ar fi participat și Împăratul Franz Iosef al Imperiului Austro-Ungar - Epitropia a construit o nouă casă parohială cu șapte odăi, iar capela a fost renovată și modificată, având acum 15 metri lungime, 9 metri lațime și 7 m înălțime. Dimensiunile s-au păstrat, în mare, până astăzi, cu turnul pentru clopote dreptunghiular, amintind de bisericile catolice italiene. În anul 1903, s-au realizat lucrări de restaurare a bisericii și a casei parohiale, iar în anul 1925 biserica a fost restaurată la interior și la exterior. Tot atunci, au fost restaurate localurile casei parohiale și ale școlii catolice, imobilele fiind racordate la electricitate.
„Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” este o construcție din cărămidă, cu elemente de arhitectură romanică de tip sală, iar fațadele cuprind ca unic element arcul semicircular. Ca elemente interioare se disting icoanele. În anul 1881, lăcașul a fost înzestrat cu Icoana ce reprezintă scena „Adormirii Maicii Domnului”, iar între 1925 - 1928 s-au adăugat vitraliile. Altarul principal a fost donat de o familie franceză, Jacques Vuccino, în anul 1931, cu ocazia celui de-al cincilea centenar al morții Sfintei Ioana DʾArc”, precizează sursa citată.
În turnul Bisericii Romano-Catolice de la Brăila a fost instalat, în anul 1872, un orologiu cu patru cadrane, adus de la Munchen, iar orga, adusă în anul 1939, de către pr. Bronislaw Falewski, a fost realizată în fabrica de la Wegenstein, din Timișoara.
De-a lungul timpului, Comunitatea Catolică din Brăila s-a confruntat cu multe probleme. Numărul creștinilor catolici s-a diminuat din cauza molimelor și a războaielor. În vara anului 1865, în timpul epidemiei de holeră, 83 de vieți s-au pierdut, iar în anul 1869 angina a făcut din nou ravagii în rândul catolicilor.
În timpul Primului Război Mondial, catolicii, în mare parte cetățeni străini, au fost chemați sub arme în statele lor. Odată cu ocuparea teritoriului românesc de către trupele germane, inclusiv a Brăilei, la finele anului 1916 (și până în anul 1918), supușii statelor inamice au fost închiși în lagăre, timp de 16 - 20 de luni, ceea ce a dus la întreruperea activității pastorale.
„Astăzi, Comunitatea Catolică de la Brăila numără 350 de familii și 550 de credincioși de diverse etnii și culturi. De-a lungul timpului, Biserica Catolică a reprezentat nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat școala comunității. La Brăila, a funcționat, din anul 1885, Institutul „Sancta Maria”, cu școală primară și secundară și cu pensioant pentru fete. De-a lungul timpului, Biserica Catolică a îmbogățit viața spirituală și culturală a comunității brăilene, iar membrii săi au contribuit la evoluția economică a orașului”, a mai precizat Viorica Preda.
