Cu un secol in urma, la 8 noiembrie 1906, a avut loc, in fata unei mari multimi, solemnitatea dezvelirii, in centrul Brailei, a monumentului imparatului Traian, el fiind, dupa cum spun contemporanii, "primul ce se ridica pe pamintul romanesc (marelui imparat - n.n.) si, in acelasi timp, primul monument ce se ridica in Braila" (vezi amanunte legate de acest eveniment in "Gazeta conservatoare", Braila, 11 noiembrie 1906).
Ideea ridicarii monumentului imparatului Traian, imbratisata cu caldura de toti cetatenii Brailei, a aparut cu ocazia primirii, in orasul nostru a studentilor italieni, la 29 septembrie 1902, membri, impreuna cu cei romani, ai Federatiei Internationale a Studentilor "Corda Fratres". Profesorii Liceului "N. Balcescu", din sinul caruia s-a constituit un comitet de initiativa in frunte cu Nicolae Chicineanu, au fost adevaratii initiatori si sprijinitori ai acestei actiuni, organizind subscriptii publice, serbari populare si scolare pentru stringerea de fonduri, actiune sprijinita de Ministerul Instructiunii Publice, Primaria si Judetul Braila (realizarea monumentului a costat 32.000 lei).
La solemnitatea din Piata "Sf. Arhangheli" se aflau oficialitati din Bucuresti, in frunte cu C. Disescu - ministrul instructiunii publice, autoritatile orasului si judetului Braila, parlamentari, corpul consular, corpul didactic, magistrati si corpul avocatilor, delegatii ale diferitelor corporatii, militari, reprezentantii presei locale, un grup de ziaristi din Bucuresti, in frunte cu Cincinat Pavelescu si multi locuitori ai urbei noastre. Aici, la ora 9 dimineata, protoiereul judetului, Ilie Didicescu, cu 10 preoti, a oficiat un serviciu divin. In momentul cind s-a lasat pinza de pe monument si corul intona cintecul gintei latine, "un puternic ura izbucneste din toate piepturile", el aparind ca o opera grandioasa, "demna de acela care a fost creatorul poporului roman". Profesorul Nicolae Chicineanu, cel care a condus cu energie comitetul de initiativa, arata in discursul sau ca ridicarea monumentului lui Traian semnifica vechimea si rezistenta romaneasca si pe aceste locuri, "in cetatea Brailei, cu un trecut atit de zbuciumat, unde s-au dat atitea lupte pentru existenta noastra nationala si pe unde a trecut de atitea ori pasul strainului navalitor.
Au mai cuvintat C. Disescu - ministrul instructiunii publice ("Braila si-a implinit o datorie catre stramosii romanilor, care ne-au lasat o mostenire mindra si demna"), Ion Berceanu - primar al Brailei, D. Fiochetti - in numele coloniei italiene si sculptorul Tache Dimo - Pavelescu ("... fericit ca mi s-a facut onoarea de a fi insarcinat a nemuri in bronz nepieritor, figura marelui Traian"). Apoi s-a zidit, la baza monumentului, actul comemorativ pe pergament citit multimii. Solemnitatea s-a incheiat prin defilarea armatei, elevilor si a corporatiilor pe dinaintea monumentului.
"Roma recunoscatoare pentru reinnoirea unei fraternitati de veacuri schimba saluturi amicale cu Braila"
Opera sculptorului Tache Dimo - Pavelescu se compune din urmatoarele parti: bustul lui Traian, realizat dupa cum spune autorul, "dupa cea mai verosimila statuie din Muzeul regal din Florenta si dupa un bust gasit in Serbia"; dedesubtul bustului, pe fata soclului, este sapat anul "106", data cuceririi Daciei de catre Traian si a transformarii ei in provincie romana; mai jos, doua paveze inchid inscriptia: "Lui Marcu Ulpiu Traian, romanii recunoscatori"; sub aceasta inscriptie armele romanilor si un basorelief reprezentind lupoaica cu Romulus si Remus - simbol al romanitatii noastre, iar in jurul acestuia o coroana cu doua ramuri de palmier, sub care este sapat anul "1906", data cind se ridica acest monument, adica exact dupa 18 veacuri de cind a inceput procesul de etnogeneza a poporului roman, ce coincidea cu jubileul de 40 de ani de glorioasa domnie a Regelui Carol I; tot in fata, in primul plan, grupul statuar care simbolizeaza prin batrin timpul trecut ce cheama viitorimea la cinstirea inaintasilor eroi si la continuarea faptelor lor pentru inaltarea patriei; in dreapta si stinga monumentului, doua basoreliefuri, unul reprezentind o batalie dintre daci si romani, altul Columna lui Traian, cronica in piatra a acestor memorabile lupte. Tot pe soclu, spre baza, sint incrustate numele: Sarmisegetusa, Drobeta, Tapae, locuri memorabile de infruntare eroica daco-romana.
Dupa amiaza, multi braileni si toti oaspetii veniti din tara "au asistat la festivalul organizat de elevii liceului local (Colegiul "N. Balcescu" - n.r.) si ai scolilor primare. Cu aceasta ocazie distinsul profesor universitar Gr. Tocilescu a dezvoltat o conferinta, tratind despre imparatul Traian".
S-a trimis de catre primarul urbei noastre o telegrama primarului Romei comunicindu-i-se inaugurarea monumentului "divului Traian, parintele natiunii noastre... Ca si in toate celelalte mari acte ale vietii noastre nu putea uita ca originea noastra e de la Roma, cetatea eterna care ne este mama".
La scurt timp, s-a primit raspuns la aceasta din partea primarului Romei, Cruciani Alibrandi: "Roma recunoscatoare pentru reinnoirea unei fraternitati de veacuri schimba saluturi amicale cu Braila, care, printr-o solemna afectiune de latinitate, a inaltat un monument lui Traian, spre a-si perpetua originile sale latine" ("Gazeta conservatoare", Braila, 22 noiembrie 1906). S-au trimis telegrame Regelui Carol I si prim-ministrului G. Gr. Cantacuzino, la care s-a raspuns cu omagii pentru braileni.
Simbol al continuitatii etnice si de civilizatie romaneasca la Dunarea de Jos, monumentul imparatului Traian ne apare si ca un omagiu adus stramosilor nostri care, rezistind si biruind "rautatile" vremurilor, ne-au lasat "mosia" neatirnata.
Pe acesti vrednici inaintasi ai nostri "oameni ai pamintului", frati cu muntele, dealul si cimpia, cu codrii si apele, sa-i cinstim noi, cei de azi, prin munca harnica si energica, in strinsa unire, pentru a ridica Romania pe culmi de civilizatie si prosperitate europeana.
Ideea ridicarii monumentului imparatului Traian, imbratisata cu caldura de toti cetatenii Brailei, a aparut cu ocazia primirii, in orasul nostru a studentilor italieni, la 29 septembrie 1902, membri, impreuna cu cei romani, ai Federatiei Internationale a Studentilor "Corda Fratres". Profesorii Liceului "N. Balcescu", din sinul caruia s-a constituit un comitet de initiativa in frunte cu Nicolae Chicineanu, au fost adevaratii initiatori si sprijinitori ai acestei actiuni, organizind subscriptii publice, serbari populare si scolare pentru stringerea de fonduri, actiune sprijinita de Ministerul Instructiunii Publice, Primaria si Judetul Braila (realizarea monumentului a costat 32.000 lei).
La solemnitatea din Piata "Sf. Arhangheli" se aflau oficialitati din Bucuresti, in frunte cu C. Disescu - ministrul instructiunii publice, autoritatile orasului si judetului Braila, parlamentari, corpul consular, corpul didactic, magistrati si corpul avocatilor, delegatii ale diferitelor corporatii, militari, reprezentantii presei locale, un grup de ziaristi din Bucuresti, in frunte cu Cincinat Pavelescu si multi locuitori ai urbei noastre. Aici, la ora 9 dimineata, protoiereul judetului, Ilie Didicescu, cu 10 preoti, a oficiat un serviciu divin. In momentul cind s-a lasat pinza de pe monument si corul intona cintecul gintei latine, "un puternic ura izbucneste din toate piepturile", el aparind ca o opera grandioasa, "demna de acela care a fost creatorul poporului roman". Profesorul Nicolae Chicineanu, cel care a condus cu energie comitetul de initiativa, arata in discursul sau ca ridicarea monumentului lui Traian semnifica vechimea si rezistenta romaneasca si pe aceste locuri, "in cetatea Brailei, cu un trecut atit de zbuciumat, unde s-au dat atitea lupte pentru existenta noastra nationala si pe unde a trecut de atitea ori pasul strainului navalitor.
Au mai cuvintat C. Disescu - ministrul instructiunii publice ("Braila si-a implinit o datorie catre stramosii romanilor, care ne-au lasat o mostenire mindra si demna"), Ion Berceanu - primar al Brailei, D. Fiochetti - in numele coloniei italiene si sculptorul Tache Dimo - Pavelescu ("... fericit ca mi s-a facut onoarea de a fi insarcinat a nemuri in bronz nepieritor, figura marelui Traian"). Apoi s-a zidit, la baza monumentului, actul comemorativ pe pergament citit multimii. Solemnitatea s-a incheiat prin defilarea armatei, elevilor si a corporatiilor pe dinaintea monumentului.
"Roma recunoscatoare pentru reinnoirea unei fraternitati de veacuri schimba saluturi amicale cu Braila"
Opera sculptorului Tache Dimo - Pavelescu se compune din urmatoarele parti: bustul lui Traian, realizat dupa cum spune autorul, "dupa cea mai verosimila statuie din Muzeul regal din Florenta si dupa un bust gasit in Serbia"; dedesubtul bustului, pe fata soclului, este sapat anul "106", data cuceririi Daciei de catre Traian si a transformarii ei in provincie romana; mai jos, doua paveze inchid inscriptia: "Lui Marcu Ulpiu Traian, romanii recunoscatori"; sub aceasta inscriptie armele romanilor si un basorelief reprezentind lupoaica cu Romulus si Remus - simbol al romanitatii noastre, iar in jurul acestuia o coroana cu doua ramuri de palmier, sub care este sapat anul "1906", data cind se ridica acest monument, adica exact dupa 18 veacuri de cind a inceput procesul de etnogeneza a poporului roman, ce coincidea cu jubileul de 40 de ani de glorioasa domnie a Regelui Carol I; tot in fata, in primul plan, grupul statuar care simbolizeaza prin batrin timpul trecut ce cheama viitorimea la cinstirea inaintasilor eroi si la continuarea faptelor lor pentru inaltarea patriei; in dreapta si stinga monumentului, doua basoreliefuri, unul reprezentind o batalie dintre daci si romani, altul Columna lui Traian, cronica in piatra a acestor memorabile lupte. Tot pe soclu, spre baza, sint incrustate numele: Sarmisegetusa, Drobeta, Tapae, locuri memorabile de infruntare eroica daco-romana.
Dupa amiaza, multi braileni si toti oaspetii veniti din tara "au asistat la festivalul organizat de elevii liceului local (Colegiul "N. Balcescu" - n.r.) si ai scolilor primare. Cu aceasta ocazie distinsul profesor universitar Gr. Tocilescu a dezvoltat o conferinta, tratind despre imparatul Traian".
S-a trimis de catre primarul urbei noastre o telegrama primarului Romei comunicindu-i-se inaugurarea monumentului "divului Traian, parintele natiunii noastre... Ca si in toate celelalte mari acte ale vietii noastre nu putea uita ca originea noastra e de la Roma, cetatea eterna care ne este mama".
La scurt timp, s-a primit raspuns la aceasta din partea primarului Romei, Cruciani Alibrandi: "Roma recunoscatoare pentru reinnoirea unei fraternitati de veacuri schimba saluturi amicale cu Braila, care, printr-o solemna afectiune de latinitate, a inaltat un monument lui Traian, spre a-si perpetua originile sale latine" ("Gazeta conservatoare", Braila, 22 noiembrie 1906). S-au trimis telegrame Regelui Carol I si prim-ministrului G. Gr. Cantacuzino, la care s-a raspuns cu omagii pentru braileni.
Simbol al continuitatii etnice si de civilizatie romaneasca la Dunarea de Jos, monumentul imparatului Traian ne apare si ca un omagiu adus stramosilor nostri care, rezistind si biruind "rautatile" vremurilor, ne-au lasat "mosia" neatirnata.
Pe acesti vrednici inaintasi ai nostri "oameni ai pamintului", frati cu muntele, dealul si cimpia, cu codrii si apele, sa-i cinstim noi, cei de azi, prin munca harnica si energica, in strinsa unire, pentru a ridica Romania pe culmi de civilizatie si prosperitate europeana.
