"Raportul de azi arată că Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost şi este necesar: îi arată cu degetul pe cei care se împotrivesc reformei şi luptei împotriva corupţiei şi, mai ales, îi susţine şi ajută pe cei care s-au angajat în mod real în favoarea acestora", afirmă europarlamentarul PDL Monica Macovei într-un comunicat de presă remis presei vineri.
Fostul ministru al Justiţiei crede că, din perspectiva conţinutului, raportul Comisiei Europene corespunde aşteptărilor românilor. "În mod evident, existenţa MCV şi concluziile rapoartelor sunt în consens cu aşteptările opiniei publice", susţine fostul ministru de Justiţie.
Raportul dat publicităţii vineri - reprezentând a opta evaluarea a Comisiei după instituirea, în 2007, a Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare - nu are nici concluzii şi nici recomandări, reliefând situaţia înregistrată în timpul scurs de la ultimul raport al CE, din 20 iulie 2010. Astfel, în ceea ce priveşte situaţia din România, textul remarcă o serie de evoluţii pozitive, subliniind în câteva ocazii că România a ţinut cont de recomandările făcute anterior de Comisie. Însă raportul notează şi o serie de neajunsuri, subliniind că prioritară rămâne reformarea sistemului judiciar.
"România ar trebui să se axeze pe lansarea unei revizuiri independente a sistemului judiciar, reforma sistemului disciplinar pentru magistraţi, măsurile de îmbunătăţire a celerităţii proceselor care au ca obiect cazuri de corupţie la nivel înalt şi pe consolidarea politicii anticorupţie generale", spune Comisia. Executivul european mai arată că prioritară în următoarea perioadă este pregătirea intrării în vigoare a noilor coduri. "Principala provocare a României în lunile următoare în ceea ce priveşte reforma judiciară va fi de a se pregăti cu succes pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri", afirmă raportul.
Activitatea DNA este apreciată de Comisia Europeană
Printre "bilele albe" date României se mai află Legea micii reforme în justiţie şi îmbunătăţirea legii ANI.
Mai trebuie realizată o analiză cuprinzătoare a întârzierilor specifice a cauzelor de corupţie la nivel înalt, aşa cum recomandase Comisia. O serie de instituţii, inclusiv Înalta Curte, Inspecţia Judiciară, DNA-ul şi Ministerul Justiţiei, au reflectat, în grade diferite, asupra acestei chestiuni. Aceste iniţiative oferă o bază utilă de reflecţie privind viitoarele soluţii, subliniază Comisia.
Criza economică şi-a pus amprenta şi pe sistemul judiciar român, arată raportul, care notează că unele bugete, cum ar fi cel al ANI, au suferit de pe urma rigorilor fiscale naţionale.
