Plasarea cu succes a robotului european Philae pe cometa Ciurimov-Gherasimenko, o reuşită ştiinţifică în premieră, a declanşat bucurie generală în rândul cercetătorilor de la Agenţia Spaţială Europeană.
Marele succes al Agenţiei a fost primit cu şampanie, urale şi discursuri emoţionante la sediul de control al misiunii Rosetta, din Darmstadt, Germania.
"Ştii că acest tip de suces...vine din muncă grea şi expertiză. Suntem primii care au făcut asta, iar acest lucru va rămâne pentru totdeauna", a spus directorul general al ESA Jean-Jacques Dordain.
După plasarea robotului, Agenţia a postat şi un prim videoclip muzical inspirat din misiunea Rosetta, a cărui coloană sonoră îi aparţine compozitorului grec Vangelis. Muzica acestuia este adesea asociată cu ştiinţa, fiind folosită recent în serialul documentar "Cosmos".
Unii cercetători şi profesori care au urmărit evenimentul unic au fost pur şi simplu copleşiţi de pură bucurie în momentul plasării robotului pe cometă. Un astfel de exemplu a fost Monica Grady, de la Universitatea Open, relatează Mashable, citat de mediafax.ro.
Grady a început să sară de fericire, încercând cu greu să îşi explice emoţiile în cuvinte: "Am aşteptat ani buni!", a ţipat ea. "Sunt pur şi simplu atât de entuziasmată...e fantastic...e minunat!"
Misiune reuşită
Robotul european Philae s-a plasat cu succes, miercuri, pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko, realizând astfel o premieră în istoria spaţială, a anunţat Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
"Am ajuns pe cometa Ciurimov-Gherasimenko. Suntem foarte fericiţi!", a declarat la câteva minute după ora 16.00 GMT (18.00 - ora României, n.r.) Andrea Accomazzo, directorul de zboruri spaţiale al misiunii Rosetta de la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) din cadrul ESA, aflat în oraşul german Darmstadt. Misiunea spaţială Rosetta, din care face parte robotul-laborator Philae, constă în recoltarea unor eşantioane de pe această cometă, care vor fi ulterior analizate şi ar putea oferi o serie de informaţii interesante despre originea Sistemului Solar şi chiar despre modul în care a apărut viaţa pe Terra.
După o aşteptare de şapte ore, în timpul cărora Philae a coborât, în cădere liberă, spre cometă, plasarea robotului pe acest corp ceresc a fost realizată "cu delicateţe", a precizat ESA.
Semnalul radio care a confirmat plasarea robotului pe cometa Ciurimov-Gherasimenko a ajuns pe Terra la ora 16.03 GMT.
Dincolo de această reuşită de ordin tehnologic, Philae are misiunea de a căuta pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko "Graalul astrofizicienilor": molecule organice care au putut să joace în trecut un anumit rol în apariţia vieţii pe Terra, întrucât cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar.
"Ne-am fixat ca obiectiv ca în următoarele 60 de ore fiecare instrument (de la bordul robotului Philae, n.r.) să lucreze cel puţin o dată la maximul posibilităţilor sale", a declarat Jean-Pierre Bibring, coordonatorul ştiinţific al misiunii.
După aceea, Philae va funcţiona pe baza unui sistem secundar de baterii, încărcabile cu ajutorul unor mici panouri solare.
Analize la faţa locului
După ce Philae se va ancora pe suprafaţa cometei, va începe imediat să studieze nucleul, timp de două zile şi jumătate, perioadă în care va efectua analize ştiinţifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor sale.
Dacă totul va funcţiona aşa cum a fost programat, Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat "să moară de cald", atunci când cometa se va apropia de Soare.
Însă Rosetta, care a parcurs deja 6,5 miliarde de kilometri şi a fost prima sondă care a ajuns pe orbita unei comete, îşi va continua misiunea de "însoţitoare" a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.
