Raporturile dintre Europa şi cele două mari puteri, Statele Unite şi Rusia, sunt într-o continuă reaşezare. Liderii europeni încearcă să contureze acum o Uniune Europeană care să aibă relaţii bune cu toată lumea, dar să se sprijine mai mult pe ea însăşi în faţa eventualelor ameninţări. Fostul premier al Finlandei, Esko Aho şi fostul ministru de externe al Ungariei, Peter Balazs, fac un tablou al situaţiei la acest moment.
Balazs Barabas: Se poate determina care este politica lui Trump şi a administraţiei sale faţă de Rusia?
Peter Balazs: Pare destul de contradictorie. Am primit ştiri conform cărora Trump ar fi vrut să se apropie mult mai repede de Rusia şi se pare că în această intenţie l-a frânat tocmai administraţia sa. Parţial din motive de politică internă, au început să investigheze dacă a avut loc, eventual, o intervenţie rusă în alegerile prezidenţiale americane. Sau dacă au avut loc discuţii între lideri americani şi ruşi. În niciun caz nu poate fi un scop menţinerea sau escaladarea tensiunilor. Deci interesul lumii ar fi dezamorsarea tensiunilor. În acest sens, probabil că şi ruşii ar fi parteneri, pentru că pe termen lung ar fi incapabili să finanţeze o situaţie de conflict, din punct de vedere militar, mă gândesc la intervenţiile aeriene în Siria sau la aprovizionarea forţelor militare din estul Ucrainei. Deja ocuparea Crimeii şi administrarea ei costă Rusia foarte mult. Ar avea nevoie de un suflu nou, mulţi se aşteptau ca acesta să vină din partea noului preşedinte american, că acolo s-ar produce schimbări, deocamdată nu vedem semne. Acum, noua speranţă s-a îndreptat spre Europa. După o lungă pauză, Putin a putut merge la Paris şi s-a întâlnit cu preşedintele Macron. Înainte de aceasta l-a primit doar premierul Orban la Budapesta, nimeni altcineva din UE sau NATO nu l-a băgat în seamă. Deci vizita la Paris a deschis anumite speranţe, dacă nu neapărat în public, unde au fost critici unul faţă de altul, dar poate în culise au început discuţii. Şi dacă vom trece de alegerile din Germania în septembrie, şi se va forma şi stabiliza un nou guvern german, atunci un tandem franco-german ar putea oferi o şansă de negocieri Rusiei prin care s-ar putea ieşi din acest conflict crimeean de care se leagă şi multe alte conflicte.
Balazs Barabas: Preşedintele american, Donald Trump, s-a întâlnit de curând cu lideri europeni iar întâlnirea s-a derulat destul de interesant. S-au simţit tensiuni mari. În ce măsură a fost aşa şi cât de mult era aşteptat acest lucru?
Peter Balazs: A coborât de pe ecranul televizorului. Şi ca om în carne şi oase se mişca acolo printre ei, şi au putut vedea că Trump chiar aşa este, cum se vede.
Balazs Barabas: Şi cum este?
Peter Balazs: Cred că politicos, am putea spune că este insuficient informat. Adică are puţine cunoştinţe despre această lume politică. Lumea aştepta să vadă dacă acele declaraţii de campanie pe care le-a făcut vor continua şi în poziţia de preşedinte, sau dacă aparatul de stat îl va controla, pregăti, îi vor pune în faţă textul care trebuie citit, deci va intra în rândul lumii. Ceea ce înseamnă că va sluji şi va vorbi despre interesele americane şi nu va opera cu ajutorul chestiunilor personale, improvizate.
Balazs Barabas: Dacă există intenţii de destabilizare din partea Rusiei, ele par foarte eficiente faţă de SUA, dar deloc faţă de Uniunea Europeană. De ce nu reuşeşte Rusia în UE?
Peter Balazs: Eu cred că Putin a învăţat bine lecţia sovietică. URSS s-a prăbuşit pentru că a vrut să fie mai puternică decât Occidentul, dar nu a putut finanţa acest lucru. Nici în cursa înarmărilor nu a rezistat, şi cu atât mai puţin în ridicarea nivelului de trai, s-a prăbuşit şi s-a dezintegrat. Putin gândeşte altfel, el spune că dacă nu pot fi mai puternic decât adversarul, atunci încerc să-l slăbesc. Prin toate mijloacele, cu toate puterile. Îi dezbin, sprijin opoziţia, mai ales extrema dreaptă, îi finanţez, răspândesc ştiri false, îi supun atacurilor cibernetice. În acest moment suntem într-o stare de cvasi-război între Occident şi Rusia. Valurile acestuia au ajuns până în America. În Europa de vest situaţia este contradictorie pentru că Rusia slăbeşte Occidentul acolo unde poate, vorbeşte despre declinul ei. Dar statele membre UE sunt foarte stabile unul câte unul. Slăbiciunea UE este totodată puterea ei, este fragmentată, se compune din mai multe segmente. Da, dar aceste celule sunt viabile în sine, Germania, Franţa sunt superputeri şi parteneri în sine. Deci Putin nu prea are priză. Europa rezistă acestor încercări, şi trebuie acceptat că împreună sau separat, dar Europa este puternică.
Balazs Barabas: De ce vede Putin un adversar în Europa? Pe de o parte, statele europene nu au făcut niciodată vreun gest ostil nici faţă de Putin, nici faţă de Rusia, pe de altă parte, Europa ar putea fi un partener economic, comercial excelent pentru Rusia.
Peter Balazs: Eu cred că Putin şi în general ruşii vor două lucruri în acelaşi timp din partea Europei şi a lumii dezvoltate. Primul: mulţi bani. Sub orice forme: investiţii, ajutoare. Al doilea: mult respect şi să fie trataţi la acelaşi nivel. Ei bine, aceste două lucruri nu prea merg împreună. Deci ori ceri bani, mulţumeşti frumos şi accepţi anumite condiţii, chiar şi o anumită subordonare, mă refer aici la situaţia unui partener mai bogat şi unul mai sărac. Sau ceri să fii tratat la acelaşi nivel, dar atunci nu ceri pe lângă asta şi bani, ci joci pe arena politică. Amestecul celor două aspecte de obicei nu prea funcţionează în contextul ruso-occidental. Şi ar trebui cumva gestionată această situaţie: Rusia să fie ridicată la nivelul Europei şi totodată calmată, îmblânzită, dar şi ajutată economic, şi în acelaşi timp arătat un respect suficient de mare. Este ceva foarte complicat, iar condiţiile se compun foarte greu.
Balazs Barabas: Preşedintele Putin vede că au trecut deja mulţi ani de când aceste tensiuni mocnite se menţin. Credeţi că el nu şi-a dat seama că este un drum închis şi trebuie schimbat ceva?
Peter Balazs: Putin vrea să domnească acasă, iar Rusia e uriaşă. Şi să guvernezi Rusia este o sarcină teribilă. Nu se poate compara cu ţări de 10-20 milioane de oameni. Diferenţa este ca între o maşină mică sau să parchezi cu un TIR cu remorcă. Să conduci Rusia cu siguranţă, să menţii ordinea, disciplina, necesită eforturi uriaşe. Putin vrea să-şi păstreze în ţară puterea şi gloria, eventual să le şi mărească. Şi pentru moment el obţine asta prin cucerirea de teritorii, vezi Crimeea, construieşte o alianţă eurasiatică imaginară, care în concepţia lui va semăna cu URSS, intervine în conflictul sirian, provoacă Occidentul, deci el gândeşte altfel. Ar fi mult mai bine dacă ar canaliza aceste eforturi spre mărirea nivelului de trai din ţară. Poate că populaţia ar fi recunoscătoare. Dar ruşii sunt obişnuiţi să suporte orice greutăţi pentru luptă, pentru rezistenţă şi în cele din urmă pentru cuceriri. Şi au dovedit de multe ori acest lucru.
„Ruşii au dificultăţi în a înţelege pe deplin rolul Uniunii Europene. Şi în mod sigur am avut şi noi iluzii în privinţa Rusiei. Ne aşteptam să devină economie de piaţă şi democraţie peste noapte şi când ne-am dat seama că acest lucru nu se va întâmpla, nu ne-a mai interesat Rusia”. Declaraţia îi aparţine fostului premier al Finlandei, Esko Aho, şi a fost făcută în interviul acordat pentru Paşaport diplomatic.
Balazs Barabas: Care este percepţia generală despre Rusia în Finlanda?
Esko Aho: Suntem îngrijoraţi în privinţa viitorului Rusiei. Şi sunt multe cauze pentru asta. Tensiunea tot mai puternică între Rusia şi Occident, dar şi evoluţia economiei ruse care a fost destul de negativă nu din 2014, când au început sancţiunile, dar şi înainte de asta. Performanţa economică a Rusiei nu este bună şi nu este bine pentru Finlanda faptul că economia Rusiei este în declin.
Balazs Barabas: Există relaţii diplomatice, discuţii între cele două ţări?
Esko Aho: Au existat anumite restricţii, dar la nivel înalt au existat contacte şi relaţii diplomatice, iar relaţiile politice s-au normalizat.
Balazs Barabas: Există măsuri militare luate de-a lungul graniţei cu Rusia, eventuale măsuri de apărare, în caz de nevoie?
Esko Aho: În opinia mea, nu s-au constatat măsuri îndreptate în mod direct împotriva Finlandei. În general, tensiunile s-au manifestat în zona baltică iar din acest punct de vedere, există îngrijorări în Finlanda.
Balazs Barabas: Există temeri în statele baltice faţă de măsurile Rusiei. Există cooperare între Finlanda şi statele baltice pentru coordonarea măsurilor sau necesităţilor în vederea unei eventuale intenţii de expansiune a Rusiei?
Esko Aho: În primul rând, statele baltice şi cele nordice, în afară de Islanda şi Norvegia, sunt membre UE şi evident, există discuţii şi cooperăm pe acest plan. Apoi, există măsuri comune între NATO, Finlanda şi Suedia, care nu sunt membre NATO. Deci în acest sens am făcut lucruri împreună, dar trebuie să spun că în ce priveşte Finlanda analiza noastră asupra situaţiei a fost diferită de cea a statelor baltice.
Balazs Barabas: Care este percepţia dvs despre scopurile Rusiei? De exemplu, vedem semne de destabilizare, nu doar a Europei, dar şi la nivel general, a lumii, au existat atacuri electronice, digitale, intervenţii militare. Chiar urmăreşte Rusia destabilizare în lume sau doar să obţină poziţii mai bune de negocieri?
Esko Aho: Cred că este foarte dificil de răspuns la întrebarea dvs pentru că lumea nu mai este cum a fost acum câţiva ani. S-au petrecut multe schimbări şi în comportamentul unor actori importanţi pe scena mondială. Naţionalismul creşte, populismul creşte, care la rândul lor au un impact asupra situaţiei politice şi geopolitice. Putem spune că tensiunile geopolitice au crescut. Iar Rusia a contribuit la aceast lucru, în mod sigur. Dar ar fi dificil de spus că Rusia a provocat singură aceste probleme.
Balazs Barabas: Este o relaţie interesantă între preşedintele american Donald Trump şi Rusia. Mulţi dintre colaboratorii lui apropiaţi par să fi avut contacte cu autorităţile ruse, contacte secrete. Credeţi că este vorba de simple stângăcii sau există motive pentru temeri mai aprofundate?
Esko Aho: Cred că este imposibil de analizat acest subiect. Cu toţii urmărim ce se întâmplă şi aşteptăm să vedem ce s-a întâmplat în culise. Cred că este greu de speculat pe acest subiect. Dar în mod sigur a avut un impact asupra situaţiei politice din SUA, este evident.
Balazs Barabas: Ce aşteptări aveţi pe termen lung cu privire la relaţiile ruso-americane?
Esko Aho: Cred că a fost o iluzie să ne imaginăm că alegerea noului preşedinte va schimba peste noapte relaţiile cu Rusia, relaţia dintre SUA şi Rusia. Există factori istorici din trecut şi există mecanismul de frâne şi echilibru care în mod sigur vor împiedica preşedintele să facă schimbări radicale. Dacă vor fi schimbări, atunci ele se vor derula foarte încet.
Balazs Barabas: Aţi avut o afirmaţie interesantă, respectiv că ruşii nu înţeleg Uniunea Europeană. Dar UE înţelege Rusia?
Esko Aho: Cred că de ambele părţi există dificultăţi. Pentru Rusia este foarte greu de înţeles ce se înseamnă, să spunem, o putere unificată deasupra guvernelor naţionale. Ei au experienţă de lucru cu Germania, Franţa, Italia, Finlanda, Ungaria şi alte ţări europene la nivel bilateral. Dar cred că ruşii au dificultăţi în a înţelege pe deplin rolul Uniunii Europene. Şi în mod sigur am avut şi noi iluzii în privinţa Rusiei în anii 90. Ne aşteptam ca Rusia să devină economie de piaţă şi democraţie peste noapte şi când ne-am dat seama că acest lucru nu se va întâmpla, nu ne-a mai interesat Rusia. Şi cred că nu a fost reacţia corectă.
Balazs Barabas: Aceasta înseamnă că UE a avut o abordare atât de îngustă încât să privească Rusia doar ca pe o nouă piaţă în care ar putea intra?
Esko Aho: Cred că ar trebui să fim capabili să înţelegem interesele strategice pe termen lung pentru a avea o colaborare între Rusia şi UE sau UE şi Rusia. Părerea mea este că Rusia trebuie modernizată. Economia şi societatea ei trebuie modernizate. Şi asta nu se poate întâmpla fără Europa. UE este singurul partener potenţial pentru Rusia în modernizarea ei. Şi invers: creşterea economică şi prosperitatea Europei este parţial dependentă de colaborarea cu Rusia. iar dacă eforturile noastre sunt conduse de acest interes pe termen lung, atunci sper că vom putea rezolva aceste probleme care există astăzi. Nu sunt optimist că vom putea trece peste ele într-un viitor apropiat. Va dura, probleme sunt foarte complicate, dar există motive bine întemeiate pentru aceasta şi ambele părţi vor câştiga dacă vor reuşi acest lucru.
Balazs Barabas: Avem tendinţa de a privi Rusia ca fiind preşedintele Putin, singurul om care unifică, simbolizează şi duce Rusia mai departe. Cât de adevărată este această percepţie, în ce măsură viitorul şi prosperitatea Rusiei depinde doar de Vladimir Putin?
Esko Aho: În mod sigur, rolul lui Putin este critic în Rusia. Este liderul care are un mandat în acest sens. Dar de multe ori nu înţelegem pe deplin că opinia publică joacă şi ea un rol în Rusia, chiar dacă nu în acelaşi mod ca şi în ţările vest-europene. De aceea nu cred că este adevărat că Rusia este Putin şi Putin este Rusia.
