Modul in care a fost modificata legea asigurarii obligatorii a locuintelor este defectuos si la implementare apar o gramada de probleme, declara Aurel Badea, responsabil de bunuri si proprietati in UNSAR (Uniunea Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Romania). Un exemplu este cel al locuintelor cu bulina rosie (risc seismic maxim) care nu se asigura pentru niciunul dintre riscurile prevazute de legea asigurarii obligatorii a locuintelor. In conditiile in care modificarile aduse legii interzic asiguratorilor sa mai incheie asigurari facultative pentru o locuinta care nu are incheiata in prealabil o asigurare obligatorie, proprietarii acestor locuinte nu pot sa-si mai asigure casele in nici un fel, atentioneaza acesta.
"Modificarile aduse legii asigurarii obligatorii a locuintelor sunt in defavoarea proprietarului care intentioneaza sa cumpere o polita facultativa pentru ca il obliga sa probeze ca are o asigurare obligatorie in fata asiguratorului. S-a ingradit dreptul unei persoane de a cumpara o polita facultativa. Este cea mai birocratica ingradire pe orice produs de asigurare. O astfel de ingradire nu exista la nici un alt produs de asigurare nici in Romania si nici in Europa. (..) Oricum raman cateva situatii deschise. Un exemplu este cel al locuintelor incadrate in clasa I de risc seismic. Proprietarul unei astfel de cladiri nu poate sa-si cumpere nici PAD pentru ca intra pe excluderile din lege si nici o polita facultativa impotriva incendiului. Este o incalcare a drepturilor fundamentale", a declarat pentru HotNews.ro Aurel Badea, responsabil de bunuri si proprietati in UNSAR (Uniunea Asiguratorilor si Reasiguratorilor din Romania).
De altfel, in sectiunea informatii utile de pe site-ul PAID, societatea care gestioneaza sistemul asigurarii obligatorii a locuintelor in Romania, se ofera urmatorul raspuns la intrebarea: - poate fi asigurata o cladire cu "bulina rosie"?
"Cladirile incadrate in clasa I de risc seismic nu se asigura pentru niciunul dintre riscurile prevazute prin lege, pana la data receptiei la terminarea lucrarilor de consolidare a cladirilor".
Ori, potrivit modificarilor aduse luna trecuta legii privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, asiguratorii "nu pot incheia asigurari facultative pentru o locuinta care nu are incheiata in prealabil o asigurare obligatorie".
Aurel Badea a declarat pentru HotNews.ro ca "observatiile UNSAR au fost trimise la ASF saptamana trecuta. Pe scurt, ele fac referire la modul de verificare a politelor obligatorii, care trebuie sa fie cat mai simplu si sa nu puna cumparatorii de asigurari pe drumuri, dar si la alte elemente de natura tehnica. Un punct important se refera la solicitantii care nu pot cumpara o polita PAD (excluderile conform legii 260) si care ar trebui sa aiba posibilitatea sa cumpere o polita de asigurare in caz de incediu spre exemplu. Pentru ca discutiile cu institutia de supraveghere sunt in desfasurare am dori sa revenim dupa ce avem concluziile acestora".
Pentru detalii privind noile modificari aduse legii asigurarii obligatorii a locuintelor cititi si: Legea asigurarii obligatorii a locuintelor a fost modificata din nou: Asiguratorii nu pot incheia asigurari facultative pentru o locuinta care nu are incheiata in prealabil o asigurare obligatorie
Oficialul UNSAR (Uniune care reprezinta companii ce detin peste 90% din piata locala de asigurari) a facut aceste precizari pentru HotNews.ro in contextul in care am solicitat un punct de vedere asiguratorilor legat de un nou proiect de norma al ASF, lansat in dezbatere publica in 29 iulie, care va modifica legislatia secundara la asigurarea obligatorie a locuintelor, astfel incat o parte din responsabilitate sa cada pe umerii proprietarilor de locuinte.
Astfel, asiguratorii vor avea voie sa vanda polite facultative, daca proprietarul declara pe propria raspundere ca detine polita de asigurare PAD, precum si motivele pentru care nu o poate prezenta, urmand sa prezinte ulterior asiguratorului care incheie o asigurare facultativa dovada existentei asigurarii obligatorii PAD.
Iata principalele modificari propuse in proiectul ASF:
"La articolul 7, dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu urmatorul cuprins:
(4) Societatile de asigurare-reasigurare autorizate sa practice riscuri de catastrofa nu pot incheia o asigurare facultativa pentru locuinta pentru care nu a fost incheiata in prealabil o asigurare obligatorie PAD.
(5) Verificarea incheierii asigurarii obligatorii PAD de catre asiguratorul ce incheie o asigurare facultativa pentru locuinta se realizeaza solicitand prezentarea politei de asigurare PAD sau prin verificarea in baza de date a locuintelor asigurate pusa la dispozitie de catre PAID.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin.(5), in situatia in care asiguratul nu poate prezenta polita de asigurare PAD la incheierea unui contract de asigurare facultativa pentru locuinte, acesta va declara pe propria raspundere ca detine polita de asigurare PAD, precum si motivele pentru care nu o poate prezenta, urmand sa prezinte ulterior asiguratorului care incheie o asigurare facultativa dovada existentei asigurarii obligatorii PAD".
Proiectul de norma propus de ASF nu precizeaza in cat timp ar trebui sa prezinte proprietarul dovada ca detine o polita obligatorie a locuintei si nici daca mai ramane in vigoare un astfel de contract de asigurare facultativa a locuintei, in situatia in care proprietarul nu mai face dovada ca are o polita obligatorie.
Oficialul UNSAR a precizat pentru HotNews.ro ca solutia unei declaratii pe proprie raspundere a fost propusa de asiguratori.
"Aceasta solutie este propusa de UNSAR pentru a nu pune oamenii pe drumuri atunci cand vor sa isi cumpere o polita facultativa. Cati clienti stiu pe de rost numarul de polita PAD? Cati clienti aduc copia politei PAD cu ei cand doresc sa cumpere o polita facultativa? Verificarea electronica a politelor se va face pe 3 criterii (CNP, numarul politei PAD, adresa) din care minim oricare doua sunt obligatorii. Pentru asiguratii care nu stiu numarul de polita PAD este posibil ca verificarea sa returneze o eroare, intrucat in acest moment nu exista o identificare unica pentru o locuinta din Romania. Este posibil asadar ca 5-10% din verificarile electronice sa returneze erori. Din respect pentru acesti clientii a fost propusa o procedura simplificata de verificare.
Altfel, dumneavoastra, in calitate de client, ar trebui sa mergeti acasa sa cautati polita PAD pentru a putea cumpara o polita facultativa. Ar fi o restrictie suplimentara pentru cumpararea unui produs de asigurare care oricum are un grad de penetrare redus. In plus si nu in ultimul rand, companiile de asigurari nu sunt institutii publice care sa aiba autoritatea sa verifice /solicite polite de asigurare", a explicat pentru HotNews.ro Aurel Badea, responsabil de bunuri si proprietati in UNSAR.
Ce se intampla daca proprietarul nu mai vine inapoi cu polita obligatorie? Va fi in vigoare polita facultativa?
"Odata emisa o polita facultativa si platita prima, aceasta este in vigoare. Cine este supus unui eventual risc este asiguratorul in raport cu ASF care poate veni sa controleze si sa ceara o proba ca s-a facut verificarea. Daca asiguratorul nu poate prezenta proba si nu are verificarea electronica stocata, atunci corpul de control poate sa spuna ca nu au fost respectate prevederile legii si se pot aplica amenzi pentru management", spune Aurel Badea.
Ce se intampla insa daca se merge pe declaratia pe proprie raspundere si proprietarul nu mai face ulterior dovada ca detine o polita obligatorie?
"Asa cum este redactata norma trebuie sa obtinem o proba a existentei politei PAD. Asta inseamna ca dupa ce obtinem declaratia, la o saptamana, doua, cinci, noua trebuie sa-l contactam pe asigurat sa-l intrebam: ne dai numarul politei sau copia ca sa verificam valabilitatea politei? Daca nu ne da, va ramane riscul nostru in relatia cu institutia de reglementare, dar asta nu afecteaza in nici un fel valabilitatea politei facultative", a spus oficialul UNSAR.
HotNews.ro l-a atentionat pe oficialul UNSAR ca nicaieri in lege nu sunt precizate aceste obligatii in sarcina asiguratorului.
"Noi trebuie sa putem proba la un control ASF ca am facut diligentele necesare. Ca l-am contactat, ca l-am intrebat: Ai obtinut copia? Poti sa ne-o dai? Aceasta este interpretarea mea. Pot sa va spun ca am avut mai multe discutii in UNSAR cu reprezentantii celorlalte companii de asigurari si interpretarea pe care o dam legislatiei respective este destul de stricta. Toate companiile fac verificarea, o sa-si faca functionale sistemele electronice de verificare, cer declaratii pe propria raspundere, iar daca documentul ramane asa interpretarea generala este ca trebui sa facem diligente pentru a face dovada existentei asigurarii obligatorii", a spus Badea.
Marele risc creat prin introducerea declaratiei pe propria raspundere: Cati romani stiu ca daca isi fac o polita facultativa, fara sa mai prezinte dovada ca ar avea o polita ogligatorie, in cazul unui cutremur nu vor primi nici un ban pana in suma de 10.000 de euro sau 20.000 de euro?
Oficialul UNSAR sustine ca "aceasta informatie o stie oricine".
"Asta e o informatie pe care o stie oricine. In momentul cumpararii unei polite facultative, fransiza de 10.000 de euro sau de 20.000 euro este precizata pe contracte. Nu sunt de acord cu d-voastra ca un cetatean care isi cumpara o polita facultativa nu stie ca nu are acoperire pentru primii 20.000 de euro. Are contractul in fata si scrie acolo ca nu o sa primeasca despagubire. Ca decide sa nu cumpere...si daca va uitati la gradul de penetrare veti vedea ca in multe judete din nordul tarii nu-si cumpara polita obligatorie pentru ca nu percep riscul de cutremur si inundatii. Isi cumpara o polita de incendiu. Asta este ce vor ei sa cumpere", a declarat Aurel Badea.
Ce spune ASF: In cazul unui cutremur, despagubirea in baza politei facultative va fi achitata doar pentru sumele care depasesc sumele de 10.000/20.000 de euro asigurate prin polita obligatorie
HotNews.ro a adresat si catre ASF urmatoarea intrebare: In cazul in care un asigurat minte ca are polita PAD doar pentru a-si face asigurare obligatorie cu riscurile pe care le vrea el, in situatia unui cutremur va fi despagubit acesta daca daunele din locuinta sa sunt pana in 20.000 de euro? Din ce stiu, suma aceasta asigurata este rezervata doar pentru asigurarile obligatorii, iar daca un asigurat isi face o polita facultativa riscul de cutremur este acoperit doar de la 20.000 de euro in sus.
"Asa cum mentionati, in conformitate cu prevederile art.7, alin.(2) ale Normei nr.7/2013 - privind forma si clauzele cuprinse in contractul de asigurare obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor - societatile de asigurare autorizate pot incheia asigurari facultative pentru locuinte pentru riscurile care fac obiectul contractului de asigurare obligatorie a locuintelor numai pentru sumele asigurate care exced sumelor asigurate obligatoriu prin PAD.
Conform celor de mai sus, in cazul unui cutremur (cazul prezentat), in limita sumei asigurate prin PAD (10.000/20.000 Euro) despagubirea va fi achitata pe baza acestei polite, iar pentru sumele ce exced sumei asigurate prin PAD despagubirea va fi achitata pe baza politei facultative, bineinteles doar daca exista incheiata o astfel de polita.
In aceste conditii este de inteles ca, pentru riscurile si sumele asigurate obligatoriu prin PAD, proprietarii de locuinte nu pot avea incheiate polite facultative, astfel incat, in cazul aparitiei unui eveniment asigurat, pot obtine despagubiri doar daca au incheiata o asigurare PAD obligatorie", au precizat pentru HotNews.ro oficialii ASF.
Legat de proiectul de norma aflat in dezbatere publica, HotNews.ro a mai adresat catre ASF urmatoarea intrebare:
Considerati ca prin aceste modificari avantajati firmele de asigurari sa incheie asigurari facultative si sa mute pe umerii asiguratilor responsabilitatea incheierii PAD?
"In conformitate cu prevederile art.3, alin.(1) din Legea 260/2008, obligatia incheierii asigurarii PAD cade exclusiv in sarcina proprietarilor de locuinte : "persoanele fizice si juridice sunt obligate sa isi asigure impotriva dezastrelor naturale, in conditiile prezentei legi, toate constructiile cu destinatia de locuinta, din mediul urban sau rural, aflate in proprietatea acestora si inregistrate in evidentele organelor fiscale".
Nu se poate vorbi despre crearea unui avantaj pentru asiguratorii ce comercializeaza polite facultative, a caror acoperire excede acoperirii politei PAD, in conditiile in care incheierea acestor polite nu este obligatorie, depinzand de dorinta si optiunea fiecarui proprietar de a incheia o astfel de polita", au raspuns oficialii ASF.
Aurel Badea, expert UNSAR: Dumneavoastra credeti ca aceasta prevedere legala va creste numarul de polite obligatorii dramatic?
In legatura cu ideea ca asiguratorii vor avea semnificativ de castigat in urma introducerii declaratiei pe propria raspundere in procesul asigurarii locuintei, Aurel Badea, expert UNSAR, s-a aratat foarte sceptic.
"Dumneavoastra credeti ca aceasta prevedere legala va creste numarul de polite obligatorii dramatic? Parerea noastra, din analizele pe care le-am facut, este ca numarul de polite obligatorii va creste cu politele multianuale - in prezent sunt circa 400.000 de polite multianuale, care la prima aniversare vor avea polite obligatorii, deci vom ajunge probabil in zona de 2 milioane de polite obligatorii, dar numarul de polite facultative va scadea pe la 1,3-1,4 milioane de polite si cam pe acolo vor ingheta lucrurile pentru ca mai departe nu cred ca poate industria de asigurari sa forteze gradul de penetrare dincolo de limita de cumparare pe care o au in prezent politele facultative. Legea aceasta va da un grad de penetrare mai mare daca va exista o presiune mai mare din partea autoritatilor pe cei care trebuie sa cumpere asigurari obligatorii.
Politele multianuale, a mai explicat acesta, sunt politele atasate la creditele ipotecare. Sunt companii de asigurari si banci care in prezent au contracte multianuale. Pana acum aceste polite emise in 2007, 2008, 2009, 2010, inainte de aparitia legii, nu au avut fransiza de 20.000 de euro si implicit nu au avut polite PAD. Acum aceasta modificare din lege spune clar ca la prima aniversare trebuie modificate si introduse fransiza de 10.000 de euro sau 20.000 de euro si automat se incheie polita PAD, ceea ce inseamna ca automat vor mai aparea inca 400.000 de polite PAD in urmatorul an aferente acestor polite multianuale. Aici vedem o crestere a politelor obligatorii spre 2 milioane de polite.
Cele facultative vor scadea mai ales in zonele din Nord-Vestul tarii unde gradul de polite facultative este mai mare decat cel cu polite obligatorii, acolo unde nu se percepe riscul de cutremur, alunecare de teren sau inundatii. Acesti clienti care vor fi obligati sa aiba ambele contracte de catre societatea de asigurari, vor renunta probabil la una dintre ele. Nu pot renunta decat la polita facultativa. Vom vedea probabil o scadere a contractelor facultative. Acesti clienti isi vor cumpara probabil un contract obligatoriu sau este posibil ca unii dintre ei sa nu-si mai cumpare nici un contract pentru ca acum isi cumpara de regula polita de incendiu", a concluzionat Aurel Badea, responsabil de bunuri si proprietati in UNSAR.
Despre PAID si asigurarea obligatorie a locuintei
Creata la sfarsitul anului 2009 de catre 13 companii de asigurari, PAID (Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale) emite politele de asigurare impotriva dezastrelor naturale (PAD), care acopera doar riscurile mai sus amintite si care sunt vandute in special de forta de vanzari a acestor companii de asigurari.
In conditiile in care modificarile aduse legii 260/2008 au permis proprietarilor sa detina si o polita facultativa de locuinta care sa acopere si cele trei riscuri de catastrofe naturale (cutremure, inundatii si alunecari de teren), companiile de asigurari, inclusiv cele membre PAID, au lansat si au inceput sa vanda produse faculative similare politei PAD, la acelasi pret dar cu mai multe riscuri acoperite.
Polita de asigurare impotriva dezastrelor naturale (PAD) costa anual 10 euro sau 20 de euro (in functie de materialul de constructie al locuintei) pentru sume asigurate de 10.000 euro si respectiv 20.000 de euro.
O diferenta importanta intre cele doua tipuri de produse este ca in cazul nefericit al producerii unui eveniment asigurat, proprietarul locuintei asigurate prin PAD va fi despagubit de PAID, iar proprietarul locuintei asigurate facultativ va fi despagubit de compania de asigurari cu care a facut contractul.
