• Iulian Constantin Dobrotă, subofiţer la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IPJ, a fost pus sub acuzare şi trimis în judecată, pentru ucidere din culpă • în urmă cu trei ani, Dobrotă l-a împuşcat mortal pe poliţistul Adrian Cireaşă, coleg de birou şi prieten de familie • cei doi se aflau la vânătoare de mistreţi, împreună cu alţi 23 de membri AJVPS din Brăila şi Vrancea • soţia poliţistului împuşcat la Corbu Vechi îi solicită inculpatului 150.000 lei daune morale şi materiale
Final de anchetă în dosarul tragediei din decembrie 2013, de la Corbu Vechi. Iulian Constantin Dobrotă, 36 de ani, agent şef principal la Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase (AESP) din cadrul IPJ Brăila, a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă. Potrivti dosarului penal instrumentat de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, Fănel Mihalcea, Dobrotă l-a împuşcat accidental pe colegul său Adrian Costel Cireaşă, “urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul activităţii de vânător”. În urma tragediei de la Corbu Vechi au rămas doi copii orfani de tată şi o familie care, de aproape trei ani, caută răspunsuri şi aşteaptă, înfrigurată, să se facă dreptate. Procurorul de caz precizează că, prin poziţia sa procesuală, Iulian Dobrotă “a contribuit la tergiversarea cercetărilor”, refuzând să dea curs citaţiilor.
Prezentăm, în exclusivitate, povestea dramei din pădurea Bâlhac - Fondul de Vânătoare Corbu Vechi, locul unde, în decembrie 2013, şi-a găsit moartea poliţistul Adrian Cireaşă. La “o zvârlitură de băţ” se află râul Siret şi Mănăstirea Măxineni.
25 de arme de foc pentru mistreţii de la Corbu Vechi
În dimineaţa zilei de 28 decembrie 2013, 24 de vânători din judeţele Brăila şi Vrancea, împreună cu paznicul Fondului de Vânătoare nr. 17 Corbu Vechi, Gheorghe David, au participat la vânătoarea de mistreţi, autorizată în prealabil, cu o zi înainte, de AJVPS Brăila. Participanţii erau în regulă: aveau permise de vânătoate, autorizaţie emisă de gestionarul fondului de vânătoare, permise de armă tip B şi asigurare obligatorie împotriva accidentelor. Totodată, instruirea vânătorilor şi aşezarea în stand (posturi de tragere) s-a făcut de către paznicul Fondului de Vânătoare Corbu Vechi, Gheorghe David.
David le-a spus participanţilor că, potrivit legii, “în situaţia amplasării standurilor pe o singură linie, se interzice declanşarea focului sub un unghi mai mic de 45 de grade faţă de linia vânătorilor, tirul fiind permis în faţa şi în spatele liniei trăgătorilor”. Totodată, “în situaţia amplasării standurilor în linie pe o distanţă mai mică de 200 metri, cu unul sau două flancuri, declanşarea focului de către vânătorii aflaţi pe flancuri este permisă numai în spatele liniei flancului, cu respectarea unghiului minim de tragere de 45 de grade”.
Amplasarea celor 24 de vânători s-a făcut de către paznicul de vânătoare, într-un stand în forma literei L, pe un drum forestier, ambele laturi ale literei L fiind în linie dreaptă. Drumul forestier era flancat de parcele de pădure, iar între vânători exista o distanţă variabilă de 40 - 50 metri, aceştia având astfel posibilitatea să-şi observe vecinii din dreapta şi din stânga.
Al treilea poziţionat pe drumul forestier din zona laturii mari a literei L a fost poliţistul Laurenţiu Mihai Cojocaru, de la Biroul Arme - IPJ, locurile patru şi cinci fiind ocupate de colegii săi de birou, Adrian Costel Cireaşă (victima) şi Iulian Constantin Dobrotă. Printre participanţi s-au aflat, se pare, şi alţi poliţişti din judeţele Brăila şi Vrancea, de la AESP. Ultimul poziţionat, pe latura mică a literei L, a fost paznicul de vânătoare Gheorghe David.
David i-a aşezat pe vânători cu faţa către pădurea de unde urma să vină vânatul şi cu spatele la drumul forestier. Mistreţii pe care urmau să-i vâneze veneau din faţă, fiind stârniţi de gonaşi. Procurorul care a supravegheat cercetările precizează: “Vânătorii aveau voie să tragă cu arma în vânat după ce-l identificau, privindu-l în pădurea din faţă, şi el îi depăşea, traversând dumul şi intrând în pădurea din spate, unde, prin întoarcere, aveau voie să tragă, cu respectarea acelui unghi de tragere care nu trebuia să fie mai mic de 45 de grade faţă de linia de vânători. Dacă s-ar fi tras din faţă, adică de unde venea vânatul, exista riscul împuşcării vreunui câine sau vreunui gonaş”. Aceste aspecte rezultă din declaraţiile tuturor participanţilor la vânătoarea de la Corbu Vechi.
Poliţistul Cojocaru către Dobrotă: “Ce-ai făcut, l-ai omorât?!”
Potrivit procurorului de caz, dispoziţiile date de paznicul de vânătoare au fost respectate de majoritatea participanţilor la vânătoare, care s-au aşezat cu faţa către pădurea din faţă, la limita dintre aceasta şi drumul forestier, având drumul în spate. Trei vânători, însă, au ignorat dispoziţiile date de Gheorghe David.
“Lucrătorii de poliţie participanţi la vânătoare, inculpatul Dobrotă Iulian Constantin, victima Cireaşă Adrian Costel (care îi era prieten de familie) şi Cojocaru Laurenţiu Mihai nu au dat ascultare îndrumărilor paznicului de vânătoare şi s-au postat la limita dintre pădurea din spate şi drum (intrând circa un metru în acesta), având drumul în faţă. În standul de vânătoare, lângă inculpat, s-a postat şi fratele acestuia, Dobrotă Marian, care nu este vânător, nu a avut armă asupra sa şi care venise să privească”, precizează reprezentantul acuzării.
Startul pentru începerea vânătorii a fost dat de către Gheorghe David. Vremea era mohorâtă, era sfârşitul lunii decembrie. La un moment dat, s-au auzit strigătele gonaşilor, vânătorilor care-i însoţeau şi lătratul câinilor de vânătoare, care au stârnit vânatul. În continuare, s-au auzit mai multe focuri de armă, semn că mistreţii îşi făcuseră simţită prezenţa (potrivit unor surse, la finele vânătorii, fuseseră împuşcaţi vreo trei mistreţi).
Întrucât prin dreptul poliţistului Cojocaru trecuseră gonaşii şi nici urmă de mistreţ, acesta şi-a aprins o ţigară şi a privit în stânga, către colegii săi, Cireaşă şi Dobrotă. L-a văzut, spun anchetatorii, pe Dobrotă pe linia pădurii. Acesta a ieşit un metru în faţă, pe drum, şi i-a făcut semn cu mâna lui Cireaşă, cum că se auzea zgomot de mistreţ venind din pădurea din faţă. După aceea, s-a retras în poziţia iniţială. Victima a dat din cap, semn că a înţeles. Era ora 9:30. În momentele imediat următoare, Cojocaru l-a văzut pe Cireaşă cum a ieşit din locul iniţial, circa un metru, către mijlocul drumului şi cum a ridicat arma în poziţia de tragere din faţă, stând pe vine. Imediat, precizează anchetatorii, a observat un foc de armă tras către un mistreţ care-a ţâşnit din pădurea din faţă, printre Cireaşă şi Dobrotă. Porcul a dispărut în pădurea din spatele lor, iar pe colegul Cireaşă l-a văzut căzând la pământ, pe partea dreaptă.
Cojocaru a crezut iniţial că victima se lăsase la pământ ca să se ferească de focul tras de Dobrotă, dar nu a fost aşa. După două secunde, l-a văzut pe Dobrotă venind din postul său, cu arma în mână şi exclamând: “Ce-am făcut, ce-am făcut...!” şi l-a întrebat, stupefiat: “Ce-ai făcut, l-ai omorât?!”
Tubul proiectilului ucigaş nu a fost găsit niciodată
Cojocaru s-a apropiat de colegul său Cireaşă, care zăcea nemişcat în drum, şi a văzut că fusese împuşcat în zona feţei, sub ochiul stâng. Mai mulţi martori oculari au declarat ulterior că l-au văzut pe Dobrotă plângând, la câţiva metri distanţă de prietenul său rămas fără suflare.
Potrivit anchetatorilor, accidentul a fost observat şi de fratele inculpatului, Marian, care l-a văzut pe acesta trăgând înspre porc, din picioare, şi pe Cireaşă prăbuşindu-se la pământ. Marian Dobrotă a declarat că fratele său a început să strige: “Adi, Adi!”, a fugit către victimă, lăsând puşca pe pământ, iar când l-a văzut mort, a strigat: “Adi, ţi-am făcut semn să te retragi!”
Alţi câţiva vânători au perceput momentul tragediei şi l-au auzit pe poliţistul Iulian Dobrotă strigând: “Aoleu, ce-am făcut!”.
Imediat după ce poliţistul Adrian Cireaşă a fost împuşcat mortal, a fost alertat paznicul Gheorghe David, iar vânătoarea a fost oprită. Totodată, au fost sesizate conducerea IPJ şi a Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, la faţa locului fiind prezent şi un echipaj al SAJ care a constatat decesul, precum şi medicul legist.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie întocmit de Serviciul de Medicină Legală Judeţean Brăila, moartea poliţistului de la Arme şi Muniţii a fost violentă, ea datorându-se “dilacerării cerebrale de la nivelul trunchiului cerebral şi cerebelului, consecutiv unei plăgi prin împuşcare cranio-cerebrale”. Nici victima şi nici inculpatul nu consumaseră alcool. Pe 18 august 2015, Institutul de Medicină Legală Iaşi a finalizat expertiza medico-legală efectuată în cazul morţii poliţistului brăilean, fără a putea însă preciza cu exactitate unghiul şi distanţa de tragere.
Pentru lămurirea împrejurărilor în care s-a produs tragedia, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, de către Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR. Potrivit raportului expertizei, poziţia probabilă a trăgătorului a fost “în faţa victimei, în stânga acesteia”. O nouă expertiză a fost finalizată pe 25 mai 2016, de Institutul Naţional de Expertiză Criminalistică - Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti. Concluzia a fost aceea că “trăgătorul s-a aflat într-un loc aflat în faţa victimei”, fără a putea stabili dacă proiectilul care a străpuns capul victimei a fost consecinţa unui ricoşeu, aşa cum a afirmat, în mod constant, inculpatul. “În situaţia unui ricoşeu, acest proiectil se deforma sau se fragmenta (...) şi la impactul cu maxilarul superior al victimei ar fi produs un orificiu semnificativ mai mic, cu o formă neregulată”, au precizat specialiştii criminalişti. S-a stabilit, totodată, că tubul de cartuş găsit la locul faptei nu a fost tras cu arma inculpatului (prima expertiză preciza că tubul de cartuş a fost “probabil” tras cu arma inculpatului). Din păcate, la locul tragediei nu a mai fost găsit un alt tub de cartuş care să se potrivească cu arma Petro Beretta, model ES 10012 GA, mânuită de Iulian Dobrotă. Nici nu e de mirare. Proprietarul armei, poliţistul Laurenţiu Cojocaru, a afirmat că tubul evacuat sare la o distanţă de 1 - 5 metri de trăgător. În zadar a fost căutat tubul, acesta s-a pierdut printre frunze uscate, crengi şi alte resturi vegetale.
Procurorul de caz: “Proiectilul ucigaş a plecat din arma inculpatului”
“Ansamblul probator administrat în cauză pune în evidenţă, fără putere de tăgadă, faptul că proiectilul ucigaş a plecat din arma inculpatului. În situaţia în care performanţele tehnice actuale de analiză balistică nu au putut stabili cu certitudine că tubul de cartuş a fost tras din arma inculpatului, această stare poate fi completată cu celelate probe administrate în cauză”, precizează procurorul care a supravegheat cercetările în cazul morţii poliţistului Cireaşă.
Potrivit PT Brăila, Iulian Dobrotă a afirmat că moartea colegului s-ar fi datorat faptului că acesta ar fi ieşit 1-2 metri către mijlocul drumului. Totodată, inculpatul a spus că Cireaşă ar fi fost ucis ca urmare a “ricoşeului glonţului din pământul îngheţat, ori din vreun copac ori din corpul porcului în care s-a tras”.
În replică, procurorul care a instrumentat dosarul precizează că “situaţia de fapt expusă conduce la ideea că, prin încălcarea normelor legale care guvernează desfăşurarea unei vânători, inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale (în speţă moartea victimei), dar nu a acceptat producerea ei, crezând, fără temei, că nu se va produce”. În opinia procurorului, Dobrotă a nesocotit respectarea unghiului de tragere care trebuia să fie mai mare de 45 de grade faţă de linia de trăgători.
“Culpa inculpatului este cu atât mai evidentă cu cât în cadrul atribuţiunilor sale de serviciu intră cu preponderenţă prevenirea şi sancţionarea faptelor care încalcă dispoziţiile legale privind regimul armelor şi muniţiilor, precum şi a organizării şi desfăşurării vânătorilor (...) Comportamentul său se situează, în accepţiunea legii penale, aproape la limita dintre culpa gravă («culpa lata») către intenţia indirectă, sub aspectul laturii subiective a faptei penale săvârşite”, concluzionează, acuzator, procurorul de caz.
Dosarul penal a fost trimis instanţei de judecată. Mai trebuie precizat faptul că familia rămasă fără sprijin solicită 150.000 lei daune morale şi materiale.
