• consilierii judeţeni s-au certat, recent, pentru prelungirea cu încă doi ani a şase contracte de concesiune a unor terenuri agricole care totalizează peste 2.550 de hectare • reprezentanţii PNL Brăila au solicitat încheierea contractelor şi reluarea licitaţiilor pentru obţinerea unui preţ mai bun din partea viitorilor concesionari • PND-istul Cătălin Iordache a propus prelungirea contractelor doar cu un an, după care scoaterea terenurilor la licitaţie • o parte dintre consilieri a sărit în apărarea arendaşilor, invocând investiţii deja făcute în anul agricol secetos 2020 • cum PSD-iştii, în frunte cu preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac au insistat ca toate contractele să fie prelungite cu doi ani, dezbaterile s-au transformat într-un adevărat circ
Interese ascunse, favoritisme, gesturi umanitare, calcule economice în favoarea judeţului sau doar “bătăi pe caşcaval” - cam asta au reliefat dezbaterile recente ale consilierilor judeţeni pe tema prelungirii cu încă doi ani a contractelor de concesiune pentru şase terenuri agricole, ce totalizează 2.569,86 ha. Pe scurt, în şedinţa ordinară a CJ Brăila, de la finele lunii aprilie, şase puncte de pe ordinea de zi au stârnit interesul consilierilor, ajungându-se la dezbateri aprinse, ce s-au întins mai bine de o oră. Consilierii liberali au solicitat scoaterea terenurilor respective la licitaţie pentru obţinerea unui preţ mai bun, PND-istul Cătălin Iordache a propus prelungirea concesiunilor doar cu un an, în timp ce tabăra PSD a militat pentru prelungirea cu doi ani, aşa cum propuneau iniţial proiectele, având în vedere investiţiile făcute de concesionari. În scurt timp, lucrurile au degenerat, ajungându-se la numărări de voturi cu strigare, solicitări de nume de firme şi administratori, dar şi acuzaţii legate de lipsă de transparenţă sau de sprijinirea unor societăţi private în detrimentul intereselor Consiliului Judeţean şi multe altele.
Despre ce terenuri este vorba
Cele şase proiecte de hotărâri prevedeau prelungirea duratei unor contracte de concesiune pentru diferite terenuri agricole. S-a pus problema prelungirii pentru o perioadă de doi ani agricoli, prin “acordul de voinţă al părţilor” şi încheierea unui act adiţional. Trebuie subliniat că toate aceste contracte au fost încheiate în perioada iunie - noiembrie 2015, iar redevenţa a fost stabilită la vremea respectivă ca o contravaloare anuală reprezentând echivalentul în lei a unor cantităţi diferite de tone de grâu. De asemenea, s-a precizat în contracte faptul că această contravaloare a redevenţei va fi calculată trimestrial, ţinându-se cont de cotaţia grâului la bursa din Chicago, la cursul de referinţă leu/dolar stabilit de BNR din ziua emiterii facturii. Să le luăm pe rând: este vorba despre concesionarea, în 2015, pe cinci ani agricoli, a unui teren de 599,84 ha din perimetrul comunei Vădeni, către SCTU AGRAR FARM SRL, din Craiova, contra unei redevenţe care reprezenta echivalentul în lei a cantităţii de 903 tone grâu la vremea respectivă; a unui teren de 252,93 ha în perimetrul comunei Frecăţei, concesionat către SC GROPENEANU COM SRL, din Brăila, cu o redevenţă reprezentând contravaloarea a 253 tone de grâu; un teren de 506,17 ha tot în perimetrul comunei Vădeni, concesionat de asemenea către SCTU AGRAR FARM SRL, cu o redevenţă reprezentând echivalentul a 1.163,25 tone grâu; un teren de 342 ha, tot în perimetrul comunei Vădeni, de această dată concesionat SC PRACTIC SERV SRL din Brăila, cu o redevenţă reprezentând contravaloarea a 320 tone de grâu; un teren de 365,56 ha tot în perimetrul comunei Vădeni, concesionat SC AGROCONSERV SRL chiar din Vădeni, cu o redevenţă reprezentând contravaloarea a 345 tone de grâu; respectiv, a unui teren în suprafaţă de 503,36 ha, tot în perimetrul comunei Vădeni, concesionat către SC BIDISORT SRL din Brăila, cu o redevenţă reprezentând echivalentul a 1.023 tone de grâu. Ei bine, în referatul de aprobare al tuturor celor şase proiecte se menţionează că terenurile au fost concesionate în scopul desfăşurării activităţii de exploataţie agricolă, iar pentru a putea beneficia de schemele de sprijin, concesionarul (fermierul) trebuie să completeze şi să depună la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cererea unică de plată, o singură dată pe an (până la data de 15 mai), pentru suprafeţele de teren pe care le are la dispoziţie, pe tot parcursul anului calendaristic, de unde şi “scânteia” dezbaterilor din respectiva şedinţă. Mai mult, în raport se precizează că pe toată perioada de derulare a contractelor, concesionarii şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale asumate prin exploatarea eficientă a terenului, plata taxelor pentru respectivul teren, crearea de locuri de muncă şi realizarea investiţiilor pentru lucrări hidropedoameliorative în vederea îmbunătăţirii stării de structurare a terenului. De asemenea, că la momentul aprobării proiectelor nu erau înregistrate debite la plata redevenţei către CJ Brăila. Propunerea a fost ca data limită a predării terenurilor de către concesionari să fie la 15 septembrie 2022.
Agitaţie maximă în şedinţă pentru o temă simplă: licitaţii sau prelungiri?
Trebuie subliniat că subiectul prelugirii contractelor de concesiune a terenurilor CJ Brăila a stârnit dezbateri care s-au întins minute bune. Cele mai multe contre au avut loc “la pachet” la primul astfel de punct de pe ordinea de zi, însă dezbaterile au continuat în lanţ şi pentru restul celor cinci contracte de concesiune. Încă de la început, liberalul Ovidiu Nechita a precizat că nu i se pare normal că în proiecte se vorbeşte despre faptul că toţi concesionarii sunt buni-platnici şi că nu au datorii înregistrate la CJ Brăila, însă fără să existe vreo anexă prin care să se dovedească acest lucru, astfel încât membrii Consiliului să voteze în cunoştinţă de cauză. Tot acesta a dat tonul discuţiilor despre varianta scoaterii terenurilor la licitaţie, având în vedere că toate contractele expiră şi că prelungirea este doar o opţiune cu care ambele părţi trebuie să fie de acord. Nechita a insistat că s-ar putea obţine un preţ mai bun în urma unor licitaţii, având în vedere că situaţia este diferită acum faţă de 2015, când s-au încheiat aceste contracte.
“Acest proiect datează din 2015. Ce se întâmplă cu această prelungire la prelungire la prelungire? De ce? De ce nu intrăm pe fiecare concesiune în parte, scoatem la licitaţie şi resetăm absolut totul?! Poate sunt şi alţi parteneri care vor să vină şi care vor oferi mai mult”, a insistat Nechita.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, i-a transmis că toţi concesionarii au datoriile plătite la zi, însă fără vreun document doveditor. Chiriac a precizat că îşi asumă directorul economic această situaţie.
“Domnule consilier, în primul rând este vorba despre o singură prelungire, asumată prin contract şi votată şi de dumneavoastră în mandatul trecut, în calitate de fost consilier judeţean, vicepreşedinte şi aşa mai departe. În contract spune foarte clar că el poate fi prelungit, cu acordul părţilor, dacă toate condiţiile sunt îndeplinite. Este un drept al lor de a cere acest lucru. Iar eu vă supun la vot dumneavoastră acest lucru, ţinând cont şi că a fost secetă, că s-au făcut investiţii. Este un drept al lor de a merge cu încă doi ani şi să prelungim aceste contracte. Nu am niciun fel de problemă”, a explicat Chiriac.
La rândul său, consilierul judeţean PND, Cătălin Iordache a explicat că actualizarea preţurilor are loc, în contextul în care redevenţa se plăteşte în funcţie de preţul grâului stabilit la bursa din Chicago.
“Totuşi, ca să lămurim cumva lucrul ăsta, eu propun o modificare a articolului 1 din proiect. Durata să nu fie de doi ani, ci de un an! în felul acesta, oamenii vor şti că peste un an se pot pregăti pentru licitaţie. Este adevărat că unii au câştigat cu două tone la hectar redevenţa, alţii cu 1,5 t, alţii cu o tonă şi aşa mai departe. Dar fiind vorba de o licitaţie, asta e viaţa! Unii au plătit mai mult, alţii mai puţin! Amendamentul meu este ca aceste contracte să fie prelungite pe o perioadă de un an, nu doi!”, a declarat Iordache, însă propunerea sa nu a avut succes, fiind sprijinită doar de încă doi consilieri judeţeni la momentul votului.
Liberalul Gicu Mitache a propus ca toate aceste contracte de concesiune să fie închise şi să se organizeze o nouă licitaţie. Acesta a afirmat că toate contractele de concesiune în cauză i se par depăşite şi a subliniat că toţi concesionarii îşi achită redevenţele din subvenţiile de la stat, ba că le mai rămân şi bani.
PSD-ista Carmen Bănică a intervenit pentru a preciza că nu este atât de simplu şi că există mai multe categorii de terenuri agricole, unele mai puţin profitabile decât altele, de unde şi preţul diferit.
“Vreau să aduc o precizare pentru că eu sunt mai în domeniu. Categoria de teren, la aceste contracte de concesiune, diferă. Una este terenul din orezărie, care este de categoria a cincea, şi este slab productiv, şi alta este terenul de baltă, care este de categoria a treia. Deci atunci când s-au organizat licitaţiile la vremea respectivă, s-a ţinut cont şi de calitatea terenului. Că una este să semeni grâu la Urleasca şi alta este în orezărie. La Urleasca faci 10 tone în orezărie faci trei sau patru în cel mai bun caz. Deci nu facem socoteala doar aşa că sunt două tone şi colo şi colo”, a declarat Bănică.
Tabăra PNL-iştilor a continuat să insiste pe ideea că interesul consilierilor judeţeni ar trebui să fie acela de a aduce mai mulţi bani la bugetul instituţiei şi nu de a sprijini firme private.
“Domnule preşedinte. Eu tot nu înţeleg de ce doriţi dumneavoastră să continuăm manglele predecesorilor dumneavoastră?”, a afirmat PNL-istul Marian Sârbu. La rândul său, Dănuţ Lungu a solicitat lămuriri de la secretarul judeţului, Dumitrel Priceputu, privind legalitatea unor astfel de prelungiri de concesiuni, subliniind că au mai fost cazuri în trecut când membrii CJ Brăila au ajuns să “dea cu subsemnatul pe undeva”. Priceputu a afirmat că procedura este cât se poate de legală.
“Privim lucrurile foarte repede aşa. Dar nu luăm în considerare anii care se vor scurge. Omul ăla, care a concesionat, trebuie să vedem: şi-a făcut lucrările corect? A investit în acel teren ca el să producă în continuare? Pentru că dacă el a investit în teren în prima parte a contractului şi acum noi facem o altă concesiune, va beneficia de investiţia lui - că văd că discutăm aici numai de subvenţii, dar de costuri nu -, altcineva! Omul ăla care a fost agricultor bun şi şi-a făcut în perspectivă o pregătire a terenului care să îi dea o producţie mai mare, rămâne fără? I-l dăm acum altuia?! Nu mi se pare corect!”, a insistat PSD-istul Fănel Burtea.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francik Chiriac a afirmat că din punctul său de vedere prelungirea respectivelor contracte cu încă doi ani este cea mai bună opţiune, urmând ca apoi terenurile să fie scoase la licitaţie cu un termen de 10 ani, astfel încât concesionarii viitori să îşi poată face un plan investiţional serios. Acesta a punctat chiar că se aşteaptă la procese dacă se va prelungi doar cu un an sau se vor închide contractele, în condiţiile în care în contract s-a stipulat că se poate recurge la o asemenea variantă, cu acordul părţilor, iar toţi concesionarii au făcut investiţii şi au fost buni-platnici. Totodată, Chiriac a afirmat că anul 2020 a fost extrem de secetos, astfel că cel mai probabil preţul grâului oricum va creşte considerabil, prin urmare şi redevenţele plătite de concesionari către CJ.
Dezbaterile au continuat, în cele din urmă la acest prim proiect a fost supus la vot amendamentul lui Cătălin Iordache, însă nu a trecut, iar mai apoi proiectul în varianta iniţială. Cum în timpul votului a izbucnit un adevărat circ, procedura a trebuit făcută uninominal, prin strigarea numelui fiecărui membru CJ. Cum unii dintre consilierii PSD nu s-au limitat la a spune că votează “pentru”, “împotrivă” sau că se abţin, ci au preferat formula “pentru doi ani” şi unii dintre liberali precum liderul PNL Brăila, Alexandru Dănăilă sau consilierul Gicu Mitache au preferat replici de genul: “Votez împotriva propunerii dumneavoastră” sau “Pentru Consiliul Judeţean, împotriva propunerii dumneavoastră”.
În cele din urmă, cele şase proiecte au fost adoptate cu 20 de voturi “pentru” şi 13 voturi “împotrivă” din partea liberalilor şi a lui Cătălin Iordache. Au existat şi două excepţii, una când liberalul Titi Badiu nu a fost prezent pentru a vota la un punct, iar la un altul, PMP-istul Viorel Botea a votat “împotrivă” cu precizarea că este vorba despre o firmă din afara Brăilei, iar el sprijină firmele locale.
Trebuie punctat, de asemenea, că după rezultatul votului primului proiect legat de prelungirea concesiunii, consilierii din opoziţie au insistat la următoarele ca preşedintele CJ să precizeze şi numele firmelor concesionare, iar unii dintre ei au intervenit punctual precizând date suplimentare despre patronii firmelor, sau preţul redevenţei, la pachet cu multe comentarii ironice. Chiar şi aşa, toate proiectele au fost aprobate.
