Mituirea cu bani publici a parlamentarilor, indiferent că este vorba despre cei ai puterii sau ai opoziţiei, este o practică ce s-a accentuat de vreo 4 ani. Mai exact, în ultimii doi ani din mandatul premierului Tăriceanu, parlamentarii PSD au fost "unşi" ca să treacă legile liberalilor şi PNL să rămână la guvernare. La aceeaşi practică a apelat şi Emil Boc anul trecut, când fiecare parlamentar - chiar şi cei din PSD şi PNL - a primit, pentru colegiul său, aproximativ 70.000 de euro, pentru a vota bugetul. Banii au venit sub formă de finanţări pentru proiecte locale - reparaţii de şcoli, biserici sau peticirea unor drumuri - cu bani de la stat. Zilele trecute, ziarul "Gândul", citând surse PDL, a notat că şi în acest an se va proceda identic, parlamentarii puterii urmând să primească între 2,5 şi 3 miliarde de lei vechi pentru colegiile lor, sub forma amendamentelor acceptate la proiectul bugetului pe 2011, pentru ca legea să treacă prin Parlament. Strigător la cer, din punctul nostru de vedere, al brăilenilor, este că banii repartizaţi în acest mod au ajuns, INDIFERENT CINE A FOST LA PUTERE, cu ţârâita în judeţul nostru, fiind repartizaţi total alandala, după criterii de genul "care latră mai tare". Şi cum parlamentarii noştri sunt mai "molcomi" din fire, rezultatele sunt pe măsură. Exemplul cel mai concludent este "mita" din octombrie, când pentru a se vota Legea Pensiilor, Guvernul a aruncat pe piaţă 800 de miliarde de lei. Cât a primit Brăila şi unde s-au dus banii, aflaţi în rândurile de mai jos.
Doar 1,62% din cele 800 de miliarde de lei alocaţi de Guvernul României prin HG 1033 din 13 octombrie 2010 pentru şcoli a ajuns la Brăila, adică 12,3 miliarde. Asta înseamnă doar două treimi din ce i s-ar fi cuvenit judeţului, dacă suma ar fi fost împărţită echitabil între cele 42 de judeţe sau poate şi mai mult dacă s-ar fi ţinut cont de numărul de elevi. Brăila nu a primit decât 12,3 miliarde, în timp ce Maramureş a primit 23 de miliarde, Cluj 32 de miliarde, Ilfov 14,5 miliarde lei vechi şi exemplele pot continua. Reprezentantul biroului de presă al Ministerului Educaţiei ne-a declarat că banii alocaţi sunt puţini, pentru că în distribuirea lor s-a ţinut cont în primul rând de vechimea şantierelor şi a datoriilor. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa. Mai mult decât atât, s-au trezit pe listă şcoli care n-aveau niciun proiect început, în vreme ce lucrări importante din municipiu, blocate din lipsă de bani, n-au primit niciun leu. Reprezentantul Biroului de presă al ministerului a dat asigurări că pentru viitor se vor mai da bani până când se vor finaliza toate şantierele începute, că se vor achita şi toate datoriile către firmele de construcţii, dar în timp. Acum Guvernul atât a putut da, iar Brăila s-a aflat, ca de obicei, în coada listei.
Din nouă şcoli, cinci nu se ştie cum au ajuns pe lista finală
În lista finală a ministerului şi în Hotărârea de Guvern care a reglementat direcţionarea fondurilor se află nouă şcoli, însă dintre acestea numai patru se regăsesc şi pe lista Inspectoratului. Celelalte cinci au apărut ca prin minune pe lista ministerului. Nu are nimeni nicio explicaţie clară, nici ministerul, nici inspectoratul. De exemplu, reprezentantul Biroului de presă al Ministerului Educaţiei declară că şcolile care au primit bani au fost selectate din listele trimise de Inspectoratul Şcolar. Inspectorul şcolar general Viorel Botea recunoaşte că acum s-au cerut liste noi cu unităţi şcolare care au nevoie de bani, dar asemenea liste s-au mai întocmit în ultimii ani şi ar fi posibil ca şcolile apărute în plus să fi fost luate din acele înscrisuri. Iată care au fost unităţile şcolare din lista trimisă la minister de Inspectoratul Şcolar Judeţean: Cazasu, Gradiştea, Tufeşti, Urleasca, Tătaru nr.1, Ianca nr. 1, Însurăţei, Galbenu, Zăvoaia, şcolile Tătaru, Olăneasca, nr. 1, Berteştii de Jos şi colegiile tehnice: "C. D. Neniţescu", "Edmond Nicolau" şi Grupul Şcolar Agricol "Gh. K. Constantinescu". O comparaţie cu lista din HG 1033/2010 arată faptul că, în final, au apărut cinci şcoli din motive necunoscute. Este vorba de şcolile Bordei Verde şi Ciocile din colegiul lui Cristian Rizea - PSD, "Ion Creangă" şi "Ion Băncilă" din colegiul lui Eugen Bădălan - PDL, şi "Anton Pann" din colegiul Dianei Tuşa - PNL. "Noi am oferit o listă, am trecut acolo toate şcolile cu şantiere, cu datorii, toate cele trei campusuri începute şi lăsate neterminate, dar selecţia nu am făcut-o noi. Noi am trimis doar nişte propuneri", se scuză "generalul" Botea. În final, au fost doi perdanţi importanţi din această poveste: Liceul Pedagogic, unde încă nu este un internat funcţional, şi Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau", unde administraţia şcolii foloseşte clasele pentru că birourile sunt lăsate baltă, cu moloz pe jos.
Împărţire aiurea şi bani prea puţini
Revoltător este şi faptul că şcolile care au "intrat în faţă" au luat 65% din suma alocată Brăilei, adică 8 miliarde de lei vechi. Cel mai mult a primit "Anton Pann" - 2,5 miliarde lei vechi, "Ion Creangă şi "Ion Băncilă" au primit câte 2 miliarde de lei, Şcoala Bordei Verde a primit 1miliard, iar cea din Ciocile 500 de milioane lei vechi. În toate aceste unităţi, lucrările care se vor executa sunt de mai mică anvergură, dar şi aşa banii nu prea ajung. Conducerea Şcolii "Băncilă" ştia că va primi bani, dar a recunoscut că nu are nici datorii către firme de construcţii şi nici proiecte în derulare blocate. În Consiliul de Administraţie al şcolii s-a hotărât realizarea hidroizolaţiei corpului rămas nereabilitat. Şcoala "Ion Creangă" nu a fost nici ea pe lista trimisă la minister, dar a primit bani, care, după spusele directorului, au fost "mană cerească", chiar dacă nu ajung pentru ce şi-a propus şcoala. "Din 2007 avem un proiect început, iar acum, cu aceşti bani, vom reuşi să reabilităm sistemul de încălzire. Vom schimba ţevile vechi cu unele din polipropilenă, iar dintre calorifere vom înlocui doar ce este foarte deteriorat pentru că nu avem bani pentru a schimba toate caloriferele. Pentru toată lucrarea ne-ar trebui patru miliarde şi noi am primit aproape două. Lucrarea se va putea realiza până la sfârşitul anului, deja am început demersurile necesare", a precizat directorul Victor Buzea. La Şcoala "Anton Pann" banii vor fi utilizaţi pentru reabilitarea a două laturi din gardul şcolii, care a rămas aşa cum era pentru organizarea de şantier de când s-a construit noua şcoală, în urmă cu doi ani. În plus, se va amenaja un teren de sport. La întrebarea dacă vor ajunge banii, directorul Cici Bolovan a spus: "trebuie să ajungă". La Bordei Verde, cu aceşti bani se va continua investiţia pentru grădiniţă, dar nu se va termina. "S-a realizat fundaţia şi urmează să achiziţionăm cărămida pentru a ridica pereţii. Grădiniţa va avea patru săli de clasă pentru fiecare grupă pe care o avem. Vom avea o grădiniţă modernă, banii vor fi investiţi eficient", a spus directorul Ion Bănică. La Şcoala din Ciocile, directorul Gheorghe Ciucă ne-a declarat că banii vor fi folosiţi la Şcoala Chichineţu, unde este un proiect început, iar cu aceşti bani se va putea realiza o parte din finisajele interioare.
Constructorul "Alco Plus" a rămas cu buza umflată
În timp ce în unele şcoli se realizează proiecte care nu aveau un grad foarte mare de urgenţă, în celelalte patru, care au intrat corect pe listă, banii nu ajung nici pentru a achita datoriile existente. Situaţia cea mai gravă este la campusul Grupului Şcolar "Gh. K. Constantinescu", unde există o datorie de 70 de miliarde, iar cu banii primiţi, 2 miliarde, s-a mai achitat un dram din creanţele către firma constructoare, "Alco Plus" SA Brăila. Pentru finalizarea lucrărilor începute la internat, cantină şi sală de sport ar mai fi nevoie de 30 de miliarde, dar şantierul a "îngheţat". "Ne descurcăm foarte greu fără internat. Avem aproximativ 100 de copii din mediul rural care fac naveta, stau la gazdă şi nu toţi îşi permit acest lucru. Din acest motiv e posibil ca unii dintre ei să renunţe. Ca să finalizăm campusul ne-ar trebui mult mai mult decât am primit acum, dar ce să facem, sunt buni şi aceşti bani", ne-a declarat directorul Luminiţa Turcu. Tot pentru a achita o parte din datorii se vor folosi banii şi la Şcoala Berteştii de Jos, colegiul lui Cristian Rizea, unde lucrările de reabilitare sunt finalizate în proporţie de 60%.
Şi la Grădiniţa din Ianca era nevoie de cele 1,1 miliarde de lei pentru a se finaliza proiectele începute, adică finisajele interioare şi exterioare, plafoane, pereţi de rigips, parchet, a spus directorul Mariana Spânu. Directorul a mai precizat că aceşti bani nu vor ajunge pentru finalizare, dar speră să obţină o completare de la bugetul local, pentru că grădiniţa trebuie terminată. Grădiniţa nr. 1 Însurăţei, tot din colegiul parlamentarului Cristian Rizea, a primit şi ea un miliard. La sfârşitul lunii octombrie, directorul nu ştia că va primi banii şi nici nu ştia că are nevoie de ei, deşi instituţia figura în documentele IŞJ cu datorii de aproape 2 miliarde. Cu alte cuvinte, cele patru şcoli care au intrat corect pe listă au obţinut numai 4,3 miliarde de lei vechi, deşi ele ar fi avut nevoie urgentă de mult mai mulţi bani.
Politicienii spun că nu au făcut nimic pentru şcolile din colegiile lor
Şcolile care au fost trecute pe lista ministerului din nu se ştie ce motive, fac parte din colegiile parlamentarilor: Eugen Bădălan (PDL) - 4 miliarde de lei vechi, Diana Tuşa (PNL) - 2,5 miliarde de lei şi Cristian Rizea (PSD) - 1,5 miliarde de lei. "Eu, anul trecut, la buget, am depus amendamente pentru toate şcolile din colegiul meu. Nu ştiu acum dacă din cauza asta au primit acum acele şcoli bani sau nu. M-ar bucura să fie aşa. Eu, oricum, anul acesta, când va fi vorba de buget, voi face acelaşi lucru, voi solicita bani pentru toate şcolile. Câte vor avea şanse să şi primească, e altă treabă. Mai vedem", ne-a declarat Diana Tuşa, deputat PNL. Acelaşi lucru a afirmat şi deputatul PSD de Brăila, Cristian Rizea: "Eu am depus de fiecare dată, la buget, amendamente privind multe dintre problemele din colegiul meu. Drumuri, şcoli... E posibil să aibă legătură cu lucrul ăsta. Acum, sincer, ceva recent, vreo intervenţie, nu am făcut, de ce să spun....". Deputatul în colegiul căruia a fost alocată o treime din suma totală, Eugen Bădălan, de la PDL, nu a putut fi contactat telefonic. Ca de obicei, de altfel.
Reabilitările întrerupte au lăsat Pedagogic-ul fără internat
În timp ce banii sunt împrăştiaţi la diverse şcoli, după culoarea politică a colegiului de parlamentar în care se situează, lucrările de reabilitare întrerupte pentru alte două campusuri şcolare pun elevii în situaţii dificile. La Liceul Pedagogic "D.P. Perpessicius" reabilitarea a lăsat şcoala fără internat şi cantină, iar elevii, mulţi din mediul rural sau Republica Moldova, care alegeau această unitate şcolară tocmai pentru că avea internat, se văd nevoiţi să meargă în gazdă sau chiar să renunţe. La celălalt campus şcolar, de la "Edmond Nicolau", partea în care se aflau birourile administraţiei a rămas nefinalizată, iar birourile, inclusiv documentele şcolii, au fost mutate în clasele de la parter, în vreme ce elevii se chinuie în alte săli din şcoală.
Ce "vrăji" mai fac parlamentarii noştri
Iată ce zic parlamentarii de Brăila despre "negocierile" cu privire la votarea bugetului de anul viitor:
Viorel Balcan, deputat PDL: "Am auzit şi eu ce se vehiculează în presă cu mita asta destinată parlamentarilor. Nu e nimic adevărat. Noi chiar zilele trecute am avut o întâlnire, pe judeţe, cu domnul Boc, am fost împreună cu domnul Bădălan şi domnul Dumitriu şi ni s-a cerut o listă de investiţii per total judeţ. Nu s-a discutat nicio clipă de a se da bani fiecărui parlamentar în parte, pentru colegiul lui. Nu există negocieri cu nimeni în acest sens. În primul rând, ar fi trebuit să ştim noi de aşa ceva, dar nu e cazul. E drept, anul trecut s-a întâmplat ceva de genul acesta, s-a negociat cu PSD-ul aşa, însă anul acesta nici nu se pune problema".
Constantin Cibu, senator UNPR - "Este adevărat, pentru banii pe care i-a primit acum o şcoală din colegiul meu am intervenit eu anul trecut. Dar acum nu ştiu nimic despre faptul că prim-ministrul ar da bani pentru parlamentarii care vor vota fără prea multe discuţii bugetul de stat. Nu ştiu nimic în acest sens".
Diana Tuşa, deputat PNL - "Ceea ce se zvoneşte prin presă este adevărat. Aşa a făcut guvernul Boc şi anul trecut. Pe mine nu m-a contactat nimeni însă şi în niciun caz nu voi negocia ceva cu aceşti indivizi care sunt dispuşi să îşi vândă şi copiii, şi mamele. Nici măcar nu am ce să negociez pe acest buget care numai scade, de la sănătate, de la învăţământ... Pur şi simplu nu am ce negocia cu ei".
Mihai Tudose, deputat PSD - "Trebuie întâi să precizăm că nu e vorba de bani daţi parlamentarului ca să plece cu ei acasă, ci pentru investiţii în colegiul respectiv. «Marea negociere» merge aşa: parlamentarul are o listă de investiţii pentru care îi trebuie o anumită sumă şi vine premierul şi îi spune, «nu am bani de atât, alege şi tu numai un singur lucru şi primeşti în mod sigur bani pentru ăla». Asta e marea negociere. Problema e însă că anul trecut s-a dat numai o mică parte din banii promişi, aşa că anul acesta, evident, nu îi mai crede nimeni. Adică ne-au păcălit o dată, nu ne mai păcălesc şi a doua oară. Din punctul meu de vedere, PSD -ul nu are ce negocia pe tema asta. Din sursele mele - nu ştiu cât de bine informate sunt -, se pare că unii de la PNL sunt dispuşi să negocieze".
Acestea fiind zise, concluzia e una singură: Brăila va fi în coada listei şi după "împărţeala" asta.
