Curtea Constituţională a anunţat, ieri, că a transmis preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor hotărârea privind referendumul din 29 iulie, ce ar trebui citită într-o şedinţă comună, după care publicată în Monitorul Oficial, moment în care aceasta îşi va produce efectele. "Cu adresele nr. 5461 şi 5462 din 22 august 2012, Curtea a transmis preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului copia hotărârii nr 6 din 21 august 2012, pentru luarea măsurilor necesare în vederea prezentării acestei hotărâri Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună", se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată marţi, că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi menţionează că la data publicării deciziei în Monitorul Oficial Traian Băsescu îşi va relua atribuţiile. Plenul Curţii Constituţionale a decis cu majoritate de voturi că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu a fost respectată, CCR confirmând rezultatele referendumului comunicate de Biroul Electoral Central: din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns "DA" la întrebarea "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?", iar 943.375 (11.15 %) au răspuns "NU".
Totodată, CCR a constatat că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil.
Deşi a anunţat că motivarea nu poate fi făcută publică până la momentul citirii ei în Parlament, ieri au apărut, „pe surse", fragmente din decizia CCR. Astfel, în motivarea deciziei de invalidare a referendumului, CCR arată ceea ce toată lumea înţelesese de mult, mai puţin guvernul: "datele comunicate de guvern, în cea mai mare parte, nu au legătură cu solicitarea formulată de Curte". Numărul de persoane ale căror acte de identitate au expirat nu priveşte această solicitare întrucât expriarea actelor de identitate, în sine, nu determină eliminarea persoanelor în cauză de pe listele electorale permanente. În concluzie, singurul număr care, potrivit datelor comunicate de guvern, poate fi luat în considerare în actualizarea listelor electorale permanente, este cel de 34.654 persoane, reprezentând: persoane decedate, persoane având statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, persoane care au pierdut cetăţenia română, persoane fără drept de vot, persoane bolnave psihic, care şi-au pierdut drepturile electorale, persoane cu corecţii CNP, arată Curtea.
Nu priveşte solicitarea formulată de Curte numărul persoanelor "cu drept legal de şedere în afara României" al căror domiciliu se află în România, întrucât aceste persoane sunt cuprinse în listele electorale permanente, mai precizează CCR.
Azi, Birourile Permanente. Plenul - undeva, cândva
Şedinţa Birourilor Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru stabilirea şedinţei de plen reunit pentru citirea hotărârii Curţii Constituţionale privind referendumul va avea loc joi, la ora 12.00. Anunţul a fost făcut de preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, care a spus că speră că va fi cvorum, în condiţiile în care mulţi colegi l-au anunţat, telefonic, că au nevoie de două-trei zile pentru a ajunge în Bucureşti. El a spus că a avut discuţii marţi seară cu colegi din Birourile Permanente, mulţi spunându-i că sunt în concedii, cu familiile.
"Vom vedea dacă vineri este o zi fezabilă pentru plenul reunit. Biroul Permanent reunit se poate întruni doar dacă sunt jumătate plus unu din membri", a spus Zgonea.
El a menţionat că dacă nu va fi cvorum, şedinţa Birourilor Permanente va fi reprogramată cât de repede, astfel încât să existe cvorum, iar prevederile legale să fie îndeplinite, astfel încât preşedintele suspendat să se poate întoarce la Cotroceni.
Există voci care susţin însă că Parlamentul va întârzia cât mai mult procedurile, astfel încât Mona Pivniceru să poată fi numită în funcţia de ministru al Justiţiei de preşedintele interimar Crin Antonescu.
De la CCR la instanţă
Pe de altă parte, judecătoarea CCR Aspazia Cojocaru a declarat, ieri, că îl va da în judecată pe colegul său Ion Predescu, dacă se va confirma faptul că acesta a divulgat secretul votului din plenul Curţii, în cazul invalidării referendumului din 29 iulie. Aspazia Cojocaru le-a declarat jurnaliştilor că Predescu nu a recunoscut faptul că el ar fi făcut declaraţii privind modul în care ea ar fi votat în plenul CCR. "Spune că nu a dat niciun fel de declaraţie. (...)Nu ştiu, scuze sau nu, dar neagă tot timpul. Neagă că ar fi dat astfel de declaraţii. Dacă există o astfel de înregistrare, vă rog să mă credeţi că mă duc până unde trebuie, până în pânzele albe", a susţinut Cojocaru. Ea a fost întrebată de jurnalişti dacă îl va da în judecată pe Predescu. "Până în instanţă", a replicat judecătorul CC. Predescu, întrebat dacă îi e teamă că Aspazia Cojocaru îl va da în judecată: "I-auzi vorbe".
Judecătorul CCR Ion Predescu ar fi declarat, pentru "Gândul", că Aspazia Cojocaru, judecător propus de PSD la Curtea Constituţională, a înclinat balanţa la în favoarea lui Traian Băsescu. "Am luptat şi noi cât am putut. Aşa a ieşit însă", declara Predescu.
