Institutul "Ovidiu Şincai" susţine într-o analiză că liderul PSD Mircea Geoană nu are identitate conceptuală şi profunzime, că este asociat cu personaje controversate, lucruri care au dus la pierderea alegerilor.
Raportul intitulat "Cezarul a învins! Ce înseamnă? Ce urmează? Ce facem?", publicat de Institutul de Studii Social-Democrate "Ovidiu şincai", condus de eurodeputatul Adrian Severin, identifică o serie de greşeli strategice ale lui Mircea Geoană (vizita la S.O. Vântu, la Timişoara, prezenţa neconvingătoare de la dezbaterea cu Traian Băsescu, apariţia casetei cu actualul preşedinte şi copilul lovit), în mare parte aceleaşi cu cele identificate de principalul critic al liderului PSD, senatorul Miron Mitrea.
Astfel, analiştii de la ISD îl caracterizează pe Geoană drept un personaj neconvingător, fără convingeri ferme, artificial, care încearcă în mod nefericit să mulţumească pe toată lumea şi incapabil să se dezică de relaţiile sale cu oameni de afaceri controversaţi (Vântu şi Patriciu). "Ideea centrală a mesajului geoanist, aceea a unui lider care uneşte în contrast cu unul care dezbină, a unui lider făcător de pace în contrast cu unul generator de conflict, a fost fără îndoială corectă şi oportună. Ea nu a convins sau cel puţin nu a mobilizat suficient întrucât, cum s-a mai spus, a fost formulată într-un vid de identitate, într-un deşert al convingerilor. Or, un lider care se vede dar nu are profunzime, un personaj bidimensional într-o lume tridimensională pare ireal, lăsând totodată să se bănuiască în spatele lui existenţa unui centru de putere ocult, dar efectiv. Un asemenea personaj poate câştiga alegeri, dar victoria lui nu va fi considerată merituoasă", se arată în raport.
Potrivit ISD, Băsescu a inspirat în campanie permanent autenticitate, pe când Geoană a sugerat constant artificialitate. "De fapt, identitatea conceptuală a lui Mircea Geoană nu este greu de găsit. Ea pur şi simplu nu există. Autorii textului nu s-au abţinut să nu evidenţieze mimica unor susţinători ai lui Geoană în timpul confruntării cu Traian Băsescu, respectiv "chipul împietrit al Maiei Morgenstern sau cel flegmatic al lui Ilie Năstase mestecând gumă cu gândul aiurea".
"Cei care contemplau posibilitatea de a vota pentru Mircea Geoană se aşteptau să câştige, întrucât datorită greşelilor adversarului său ajunsese să fie sprijinit de toată lumea; nu putea pierde decât din cauza propriilor erori. În aceste împrejurări, Traian Băsescu era prea singur pentru a fi puternic, dar Mircea Geoană era prea anturat pentru a fi credibil. În esenţă, la 6 decembrie, electorii au preferat certitudinea continuării conflictelor politice cu Traian Băsescu incertitudinilor legate de relaţiile lui Mircea Geoană cu personaje controversate. (...) Victoria lui Mircea Geoană ar fi fost triumful unui candidat lipsit de credibilitate şi, în consecinţă, artificială. Între nefast şi artificial, cetăţenii români au preferat prima variantă: un rău cert în locul unui bine improbabil, întrucât era neidentificabil", se mai arată în raport.
"Concluzia acestei experienţe este că frica, oboseala şi repulsia faţă de o stare perpetuă de conflict a fost învinsă de ura faţă de bogăţia presupus dobândită prin mijloace dubioase, asociată cu teama că viitorul preşedinte este controlat de cei care s-au îmbogăţit astfel", mai susţin autorii.
