Unul dintre obiectivele majore anuntate, inca de la instalare, de catre Cabinetul Tariceanu, a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%. Decizia era menita sa duca la dezvoltarea economiei, la atragerea investitorilor straini si la cresterea veniturilor populatiei.
Masura, cel putin la nivel declarativ, se dorea a fi o reforma radicala in domeniul taxelor, avind drept obiectiv reducerea economiei subterane si cresterea investitiilor straine directe intr-o tara candidata la Uniunea Europeana.
In fapt, mult mai simplist, filozofia introducerii cotei unice a fost, potrivit spuselor celui care a si primit mandatul sa o puna in aplicare, ex-ministrul Finantelor, Ionut Popescu, asigurarea unei fiscalitati neutre in Romania.
Insa cota unica de impozitare a functionat anul trecut in Romania cu foarte multe exceptii, care au facut ca unii contribuabili sa fie favorizati in raport cu altii. Mai multi analisti au criticat modul defectuos de aplicare a originalei cote unice, care avea rate de impozitare variate pentru diferitele forme de venituri.
S-a scurs un an de la punerea in aplicare a masurii, cu bune si cu rele, pe care vom incerca sa le evidentiem in cele ce urmeaza.
Primele efecte: bani mai multi in buzunarele angajatilor
Cota unica de 16% a avut un efect imediat asupra populatiei. Venitul mediu salarial net a crescut cu aproximativ 1,5 milioane lei, comparativ cu anul 2004, cind functiona impozitarea progresiva.
Scoaterea la lumina a unor locuri de munca si cresterea salariilor au fost in mare parte un efect al inlocuirii vechiului sistem de impozitare a salariilor, care forta patronii fie sa "ascunda" o parte din veniturile salariatilor, fie sa nu le majoreze lefurile decit pina la un nivel de impovarare fiscala considerat acceptabil. Aceste lucruri au adus o crestere a consumului individual efectiv al gospodariilor populatiei cu peste 12% fata de anul 2004.
"Sistemul fiscal de acum este incomparabil mai echitabil decit cel din 2004. De fapt, ce se intimpla in 2004? Aveai 1%, sa spunem, impozit pe cistigul de pe piata de capital si 40% impozitul pe salariu. Deci o inechitate flagranta. Mie, chiar daca mi-am cistigat banii pe bursa, mi s-a parut ca este inechitabil. Incepind cu 2006, avem impozit de 16% si pe piata de capital, si pe profit si pe salarii. Acesta este principul de a fi neutru. Orice sursa de venit se impoziteaza. Asta este peste tot in lume. Or, ca sa am o fiscalitate neutra, trebuie sa fie peste tot la fel, adica 16% peste tot", explica ex-ministrul Finantelor, senatorul PNL Ionut Popescu.
Managerul societatii "Braiconf", Anica Nisioi, considera ca, "in anumiti parametri", cota unica este un cistig, unul dintre punctele tari ale acestei masuri fiind, in opinia sa, chiar acest avantaj conferit angajatilor, cresterea salariilor: "Este benefica pentru mine si angajatii mei, dupa cum este o sursa in plus pentru veniturile lor si poate sa-i motiveze mai mult in munca".
Senatorul PSD, Aurel Simionescu, este insa de cu totul alta parere. El spune ca, "pentru oamenii care aveau 4-5 milioane de lei pe luna, cresterea a fost de numai 40-50.000 lei. Ceea ce nu insemna nimic, cind te duceai in piata, fata de cresterea preturilor... In 2-3 luni, toata cresterea aceea a fost terminata prin inflatie, prin cresterea preturilor".
Mult mai categoric este insa, din acest punct de vedere, colegul sau de partid, deputatul Mihai Tudose, presedintele Comisiei de politica economica, reforma si privatizare a Camerei Deputatilor. Tudose considera ca introducerea cotei unice "nu a fost benefica deloc si premizele arata ca nu va fi benefica nici in continuare. A fost o haiducie pe invers, adica bogatii cistiga mai mult, saracii nimic. Angajatilor care aveau salariul minim pe economie sau marii mase a salariatilor le-a crescut venitul "foarte tare": intre 20 si 50.000 de lei. Pe de alta parte, pentru echilibrarea bugetului saracit, au crecut toate nebuniile. De aceea vin si spun ca este o haiducie pe invers: am luat de la saraci si am dat la bogati".
Locuri de munca "scoase" la suprafata
La cele aproximativ 4 milioane de locuri de munca s-au adaugat (de fapt au fost scoase din "zona gri") 150.000 de noi locuri de munca. In plus, acestea au fost mai bine platite.
Senatorul Aurel Simionescu incearca insa sa contrazica datele statistice printr-un rationament logic. Parlamentarul brailean spune ca, de fapt, "nu a crescut spectaculos numarul locurilor de munca. Cifra vehiculata de ei - 150.000 de noi locuri de munca in 2005 - nu are o justificare, o acoperire. Pentru ca numai din economia subterana ar fi trebuit sa iasa vreo 500.000 de locuri de munca. Asta in conditiile in care se spune ca 40% din economia tarii se desfasoara in subteran. Atunci, daca ma raportez la cifre, adica la citi oameni lucreaza in economia "alba", atunci trebuia sa avem vreo 500.000 de oameni numai din economia subterana, ca sa nu mai vorbim citi ar fi trebuit sa iasa si din investitii. Asadar, locurile de munca ar fi trebuit sa creasca, o data formal, prin scoaterea la suprafata a acestor locuri de munca (erau tot atitia angajati, dar ii scoteam la iveala, ii incadram la oficial) si, o data, tehnic, investitional, adica infiintam efectiv mai multe locuri de munca din banii ramasi firmelor din impozitul pe profit".
Pe de alta parte, managerul societatii Braiconf, Anica Nisioi, nu este de acord, "sub nici o forma", cu faptul ca prin introducerea cotei s-a reusit sau se va reusi scoaterea la suprafata a muncii la negru.
Nisioi considera ca sint deja viabile toate institutiile statului "care sa vegheze ca aceasta economie subterana sa fie intr-o proportie mai mica. Acest flagel exista peste tot in lume, insa la noi, proportiile sint cu totul altele. Guvernul are structuri care trebuie sa actioneze. Deci legislatie avem. Avem tot ce ne trebuie. Trebuie insa creat un mediu concurential egal pentru toti. Acolo vedem care poate trai si care nu. Altfel nu o sa scoatem nimic la suprafata. Pentru ca dorinta de acumulare este foarte mare, e fireasca, dar deja depaseste cadrul legislativ in multe din situatii si atunci lucrurile nu mai sint cele bune".
Directorul executiv al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Braila, Ioan Chiriacescu, este de parere ca rolul acestei masuri, ce face parte din reforma fiscala, "trebuie sa determine inlaturarea
economiei subterane care, cred eu, pe parcursul anului
2005, nu si-a atins in totalitate tinta. Din cite am citit intr-un raport al unui departament de specialitate al Comisiei Nationale de Prognoza, in anul 2005, tot au mai fost 1,2 milioane de oameni care au lucrat la negru, in cadrul unor companii care au ascuns aceasta activitate".
Investitii incurajate de cea mai redusa cota din Europa
In privinta impozitului pe profit, am ajuns la cele mai scazute niveluri din Uniunea Europeana, iar la impozitul pe salariu avem chiar cel mai mic nivel. Aceste aspecte au adus in Romania o serie de investitii straine si au lasat mai multi bani firmelor care lucreaza legal.
"Desigur, acum sint multe clisee care s-au impamintenit, dar care nu sint corecte. De exemplu, investitiile straine au crescut, mai ales investitiile cu impact semnificativ, adica cele peste un milion de dolari. Se spune insa ca au scazut, pentru ca in 2004 s-au incasat banii din privatizarea Petrom. Insa daca dam la o parte Petrom, atunci investitiile straine in 2005 sint semnificativ mai mari decit cele din 2004. Mai cu seama investitiile de un milion de dolari, care au crescut cu vreo 30 si ceva la suta", spune Ionut Popescu.
Managerul societatii Braiconf, Anica Nisioi, crede ca, desi cota unica ar putea sa reprezinte un imbold pentru investitorii strainii, atragerea acestora in Romania "depinde, in primul rind, de guvernanti. Toata lumea doreste facilitati, mai ales ca exista precedente. Insa, odata cu apropierea de Uniunea Europeana, facilitatile nu mai pot fi acordate. Totul este alunecos acum, nu exista o limpezime. Oamenii, cind vin sa investeasca, vor ceva durabil, pe termen lung. In permanenta, ca mediu general la noi, dar si in plan local, aceste certuri vizibile dau neincredere. Politicienii in genere si-au cam pierdut capul. Trebuie sa fii nebun sa investesti undeva unde nu stii ce se va intimpla. Toti cauta un mediu de afaceri prielnic si stabil. Nu prea este cazul la noi, cind, in 2005, s-a schimbat Codul Fiscal de vreo 4 ori. Este foarte greu sa-ti faci un plan in atari conditii. Si nu se poate sa lucrezi de pe o zi pe alta. Trebuie sa-ti faci niste previziuni. Eu, ca agent exportator, nu stiu ce drum va lua cursul, pentru ca fluctuatiile din acest an n-au fost in niste limite normale, hai sa zicem 2-3%, sa le pot gestiona. O fluctuatie a cursului in niste limite rezonabile poate fi gestionata".
Deputatul Mihai Tudose neaga categoric ideea cresterii numarului investitiilor straine in Romania ca urmare a introducerii cotei unice. Mai mult, el sustine contrariul, aratind totodata cu degetul, acuzator, spre modificarea de mai multe ori, pe parcursul a citeva luni, a Codului Fiscal.
"Asta este ultima ghidusie: a crescut fabulos, in anul care a trecut, procentul investitiilor straine. Se flutura foarte tare steagul investitiilor. Comparativ cu anul 2004, in 2005 ei spun ca a fost o crestere fabuloasa. Dar, daca se scade pretul platit pentru BCR si vezi restul... nu mai este chiar asa. In plus, privatizarea BCR a fost inceputa pe vremea guvernarii PSD. Acordurile internationale
semnate pentru privatizarea BCR au fost facute de guvernul PSD.
Atunci, unde sint baietii aia multi, care tropaiau foarte agitati si nelinistiti la granitele tarii si asteptau sa pice guvernul de neo-comunisti, ca sa poata investi in ElDorado roman?
Ei bine, nici cota unica nu a fost un panaceu universal pentru baietii astia si nici mult trimbitatele, din doua in doua luni, "hai ca modificam TVA", "hai ca modificam Codul Fiscal", hai ca modificam nu mai stiu eu ce... nu au avut efectul scontat. Asadar, nu stiu daca exista cineva care sa creada ca un astfel de comportament fiscal provoaca stabilitate economica atractiva pentru investitii".
Mai putini bani de la buget pentru administrarea IVG-ului
Un alt plus al cotei unice de impozitare il reprezinta reducerea substantiala a cheltuielilor necesitate de administrarea impozitului pe venitul global. Exista foarte multe argumente in acest sens. In fiecare an, in urma globalizarii, la nivelul judetului Braila, au rezultat sume de incasat de aproape trei ori mai mici decit sume de plata din bugetul statului. Deci, pe sold, o diferenta de plata din bugetul statului. Apoi trebuie retinut faptul ca aproape 30 de persoane erau implicate in activitati precum analiza fiselor fiscale, emitere decizii de impunere, impunerea finala. Deci cheltuieli cu salarizarea, cu birotica, teancuri si teancuri de decizii (aproximativ 60.000 anual), hirtie consumata, mandate postale (o data pentru comunicarea deciziei, apoi pentru plata sumelor ce le revin acelora care au de incasat).
"Din punct de vedere managerial, cheltuiam foarte mult si, la sfirsit, pe sold, aveam de restituit. Asa se face ca, dupa globalizarea anului 2004, avem de plata 4,379 milioane RON, iar de incasat - 1,823 milioane RON. Asta inseamna o diferenta de 2,5 milioane RON de plata. Daca adaugam cheltuiala salariala si cea cu birotica, mandatele postale, contractele, ajungem undeva la cheltuieli de 5 milioane RON din bugetul statului pentru administrarea a 60.000 de persoane fizice care faceau obiectul globalizarii. Acum, angajatorul stopeaza la sursa din start 16% si nu mai urmeaza acest teribil travaliu cu impunerea, cu tot ce inseamna administrarea IVG-ului intr-un an de zile", explica directorul executiv interimar al Directiei Generale a Finantelor Publice Braila, Mihaela Marcu.
Apar efectele secundare ale cotei unice. Creste consumul
Desi romanii au avut mai multi bani in buzunare de pe urma cotei unice, economiile in lei au crescut foarte putin, pe fondul scaderii dobinzilor la depozite, pina la valori real negative. Asa ca banii in plus au luat calea consumului. Cresterea accelerata a acestuia a fortat BNR sa puna bariere creditului.
Cum s-a ajuns insa la acest "boom" al consumului? "De vina" este cota unica. Anterior introducerii acesteia, adica in 2004, existau cote diferentiate de impozit (18%, 23%, 28%, 34% si 40%), aplicate la o serie de paliere salariale. Cota unica de 16% a dat nastere unor diferente de bani (2%, 7%, 12%, 18%, 24%) care au fost incasati.
"Prin urmare, omul nu a mai platit, de pilda, 40% impozit. A platit doar 16%. Este o diferenta de 24 de procente. Si marea majoritate din aceste 24 de procente n-a fost capitalizata, deci omul nu s-a dus cu banul sa-l depuna in banca. A consumat. Iar asta s-a vazut. Toate datele statistice demonstreaza ca, in Romania, consumul a luat-o razna in ultima perioada. Inclusiv guvernatorul Mugur Isarescu a fost nevoit sa ia masuri monetare tocmai pentru a stopa consumul. Ei bine, una din cauzele acestui debuseu in consum a fost si diferenta de cota. Consumul a actionat clar: TVA plus, colectat si de plata in luna urmatoare si impozit pe venit si impozit pe venitul microintreprinderilor", explica Mihaela Marcu.
Revenind la depozitele bancare, ele sint tot mai putin preferate de populatie, pentru ca de la 1 ianuarie 2006 sint si ele impozitate cu 16%.
"Gauri" in buget si tinta de inflatie depasita
Pe linga provocarea consumului, cota unica a creat "gauri" bugetare care au speriat autoritatile. Pentru a evita raportarea unor cifre dezastruoase in fata Comisiei Europene, Executivul a decis in primavara devansarea datei de majorare a accizelor, in aprilie.
Initial, aceasta majorare trebuia facuta cu trei luni mai tirziu. De la 1 aprilie, au fost introduse accizele la electricitate si la gazul petrolier lichefiat si s-au majorat cele la benzina, motorina, bauturi alcoolice si tutun. Se spera ca bugetul sa recupereze astfel circa 4 miliarde de dolari, suma care sa mai acopere din gaurile provocate de cota unica.
Doua rele generate de cota unica - marirea consumului si majorarile de cote si tarife impuse de stat - au impins inflatia la 8,6%, fata de tinta initiala de 7%.
Agentii economici au mai fost nevoiti sa asiste la tot felul de mariri de taxe si chiar a unei amenintari cu majorarea TVA-ului. Pentru a se apropia de o cota unica veritabila si a mai acoperi din buget, Finantele au decis, din iulie, sa modifice Codul Fiscal si sa introduca impozite de 10% pe veniturile din dobinzi. Dividendele s-au impozitat si ele cu 10%, iar de la 1 ianuarie 2006 sint impozitate cu 16%.
Asadar, ce s-a cistigat la micsorarea impozitului pe profit, de la 25% la 16%, se pierde la cistigurile din dobinzi si la cele de pe piata de capital. Nu in ultimul rind, pierd actionarii firmelor, de pe urma majorarii impozitului pe dividende.
Desi inregistreaza cresteri, cifrele sint neconcludente
Potrivit datelor Ministerului de Finante, date publicitatii pe 15
ianuarie 2006, veniturile bugetului general consolidat s-au realizat
In proportie de 29,7% din (Produsul Intern Brut), la acelasi nivel ca
In anul 2004. Cheltuielile reprezinta 30,5% din PIB, Inregistrindu-se
un deficit de 0,8% din PIB, conform datelor provizorii de executie, la
31 decembrie 2005.
Este de remarcat ca la impozitul pe profit si la impozitul pe venit, la
care s-a introdus cota unica de impozitare, realizarile sint mai bune
decit estimarile initiale, astfel: Incasarile la impozitul pe profit sint
superioare cu 61,4 milioane lei celor realizate In anul precedent,
Insa, ca pondere In PIB, reducerea este de 0,4%; Incasarile
aferente anului 2005 la impozitul pe venit reprezinta 94,7% din
Incasarile anului 2004, diferenta ca pondere In PIB fiind la sfirsitul
anului de 0,6%.
Evolutii favorabile s-au Inregistrat la Incasarile din: taxa pe valoarea
adaugata, la care realizarile sint cu 36,2% mai mari decit cele din
anul precedent, respectiv cu 1,1 puncte procentuale ca pondere in
PIB; contributiile de asigurari sociale care au Inregistrat o crestere
nominala cu 18,8% fata de realizarile din anul 2004, respectiv 0,1%
din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat Inregistreaza o crestere In
termeni nominali cu 16,3% In raport cu executia anului 2004, dar s-
au redus ca pondere In PIB cu 0,4 puncte procentuale.
Se remarca cresterea ponderii In PIB a cheltuielilor de personal cu
circa 0,2 puncte procentuale determinate de asigurarea sporurilor
salariale acordate In ultima parte a anului 2004, precum si cu
aproximativ 0,5 puncte procentuale a cheltuielilor materiale,
influentata In principal de asigurarea fondurilor suplimentare In
sectorul sanitar.
Concomitent, s-a Inregistrat diminuarea ponderii subventiilor si
primelor cu 0,1 puncte procentuale, a cheltuielilor cu dobinzile
aferente datoriei publice cu 0,2 puncte procentuale, precum si a
cheltuielilor de capital a caror executie a fost afectata de inundatiile
produse In cursul anului 2005.
"In momentul de fata, pe cifre, guvernul spune ca a colectat mai
mult. Problema este ca aceasta colectare de sume pe care o avem
noi acum implica si tot felul de resturi care erau din 2003-2004, deci
impuneri pe care le-au avut catre diversi agenti economici
care nu-si platisera dari si acuma le-au platit etc. Deci este o cifra
globala. De aceea spun ei ca s-au colectat mai multe sume la
buget. Or, aceste sume sint pe felii: pe impozitul pe venitul global, pe TVA, pe accize. In plus, desi se spune ca s-a colectat mai mult, de fiecare data cind se cer bani pentru diverse lucruri nu sint bani. Si atunci iti pui intrebarea: unde sint banii?. Se spune ca am incheiat anul 2005 cu un deficit 0,7% din PIB. Atunci, daca am adunat mai multi bani, de ce l-am incheiat cu deficit? Deci nu sint nici bani. De fiecare data cind se cer bani pentru lucruri serioase, pentru lucruri mari, cum ar fi de pilda construirea de locuinte pentru oamenii astia sinistrati, n-am reusit sa o facem. Si ma refer la banii guvernamentali", spune senatorul Simionescu.
Cota unica isi poate demonstra avantajele in 2006
O recapitulare a efectelor cotei unice de impozitare indica faptul ca, in anul 2005, masura nu a reusit sa convinga. Asadar, la capitolul "Plus", a crescut numarul locurilor de munca si salariul mediu net, s-a majorat consumul gospodariei, firmele au ramas cu mai multi bani din impozitul pe profit, iar investitiile au fost incurajate de o cota de impozit mult redusa fata de precedenta. La capitolul "Minus" se pot inregistra marirea accizelor inainte de data fixata de UE, barierele Bancii Centrale pe creditul de consum, depasirea tintei de inflatie pe anul 2005, cresterea importurilor, marirea impozitelor pe dobinzi si tranzactii, limitarea cheltuielilor bugetare.
Cu toate acestea, cota unica poate demonstra ca este o masura viabila abia pe parcursul acestui an, mai cu seama datorita faptului ca masura arata in forma in care a fost gindita initial abia de la 1 ianuarie 2006, cind totul se impoziteaza cu 16%.
Senatorul Ionut Popescu considera ca abia acum s-a reusit instituirea unei politici fiscale neutre. "Mie asa mi se pare acum. Repet, sistemul fiscal de acum este incomparabil mai echitabil decit cel din 2004. Sint convins ca este o masura pe termen lung, mai ales ca in anii urmatori alte tari ne vor urma exemplul. Deja Polonia are un plan de trecere la cota unica. Grecia se intereseaza de sistemul cotei unice. Germania este interesata de cota unica. Deci sint deja multe tari care se gindesc, unele sint chiar in stadii avansate, sa treaca la aplicarea cotei unice", spune fostul ministru de Finante, perfect constient de efectele benefice ale masurii fiscale "mosite" de el.
Senatorul Aurel Simionescu concluzioneaza ca, "din punct de vedere la "ceea ce se vede", cota unica a fost o chestiune de propaganda si o chestiune gonflata foarte tare, mai ales ca ea a fost insotita apoi de alte cresteri de alte impozite pentru acoperirea unor gauri. Au crescut de doua ori accizele (in loc sa le creasca doar o data), pe benzina si toate celelalte produse petroliere, pe tigari, bauturi etc., a crescut impozitul pe dividende, au gasit tot felul de formule din acestea de impozitare, care mai de care mai spectaculoase".
Colegul sau de partid, deputatul Mihai Tudose, considera ca masura nu a avut sub nici o forma efectele scontate, "decit la cei care au facut chestia asta ca sa cistige ei mai mult. Vezi declaratiile de avere ale ministrilor guvernului Tariceanu. Pentru ei, intr-adevar, cota unica de impozitare a provocat un an benefic din punct de vedere economic. Dar atit."
Directorul Finantelor brailene, Mihaela Marcu, este de parere ca
"fiscalitatea este oricum atit de opresiva pe contribuabilul roman, incit se impunea reducerea cotei de impunere la impozitul pe venitul din salarii si asimilate salariilor".
Managerul Braiconf, Anica Nisioi, crede ca sint foarte multe opinii, pro si contra cotei unice, "insa important este cum anume vor fi asigurate veniturile la buget. Din punctul de vedere al societatii este OK. Macroeconomic, e treaba guvernantilor sa gaseasca resurse.
Personal, cred ca au saracit celelalte domenii ale bugetului care aveau nevoie de finantare mai mare".
Directorul executiv al Camerei brailene, Ioan Chiriacescu, spune ca
"nu se poate trage o concluzie la sfirsit de an, dupa doar un an de
aplicare a acestei cote unice, daca sau cum si-a atins scopul.
Poate pentru aceasta etapa, da. Poate, pentru o etapa mai
indelungata sa aiba efecte din ce in ce mai bune".
Ramine de vazut ce se va intimpla in anul 2006.
Masura, cel putin la nivel declarativ, se dorea a fi o reforma radicala in domeniul taxelor, avind drept obiectiv reducerea economiei subterane si cresterea investitiilor straine directe intr-o tara candidata la Uniunea Europeana.
In fapt, mult mai simplist, filozofia introducerii cotei unice a fost, potrivit spuselor celui care a si primit mandatul sa o puna in aplicare, ex-ministrul Finantelor, Ionut Popescu, asigurarea unei fiscalitati neutre in Romania.
Insa cota unica de impozitare a functionat anul trecut in Romania cu foarte multe exceptii, care au facut ca unii contribuabili sa fie favorizati in raport cu altii. Mai multi analisti au criticat modul defectuos de aplicare a originalei cote unice, care avea rate de impozitare variate pentru diferitele forme de venituri.
S-a scurs un an de la punerea in aplicare a masurii, cu bune si cu rele, pe care vom incerca sa le evidentiem in cele ce urmeaza.
Primele efecte: bani mai multi in buzunarele angajatilor
Cota unica de 16% a avut un efect imediat asupra populatiei. Venitul mediu salarial net a crescut cu aproximativ 1,5 milioane lei, comparativ cu anul 2004, cind functiona impozitarea progresiva.
Scoaterea la lumina a unor locuri de munca si cresterea salariilor au fost in mare parte un efect al inlocuirii vechiului sistem de impozitare a salariilor, care forta patronii fie sa "ascunda" o parte din veniturile salariatilor, fie sa nu le majoreze lefurile decit pina la un nivel de impovarare fiscala considerat acceptabil. Aceste lucruri au adus o crestere a consumului individual efectiv al gospodariilor populatiei cu peste 12% fata de anul 2004.
"Sistemul fiscal de acum este incomparabil mai echitabil decit cel din 2004. De fapt, ce se intimpla in 2004? Aveai 1%, sa spunem, impozit pe cistigul de pe piata de capital si 40% impozitul pe salariu. Deci o inechitate flagranta. Mie, chiar daca mi-am cistigat banii pe bursa, mi s-a parut ca este inechitabil. Incepind cu 2006, avem impozit de 16% si pe piata de capital, si pe profit si pe salarii. Acesta este principul de a fi neutru. Orice sursa de venit se impoziteaza. Asta este peste tot in lume. Or, ca sa am o fiscalitate neutra, trebuie sa fie peste tot la fel, adica 16% peste tot", explica ex-ministrul Finantelor, senatorul PNL Ionut Popescu.
Managerul societatii "Braiconf", Anica Nisioi, considera ca, "in anumiti parametri", cota unica este un cistig, unul dintre punctele tari ale acestei masuri fiind, in opinia sa, chiar acest avantaj conferit angajatilor, cresterea salariilor: "Este benefica pentru mine si angajatii mei, dupa cum este o sursa in plus pentru veniturile lor si poate sa-i motiveze mai mult in munca".
Senatorul PSD, Aurel Simionescu, este insa de cu totul alta parere. El spune ca, "pentru oamenii care aveau 4-5 milioane de lei pe luna, cresterea a fost de numai 40-50.000 lei. Ceea ce nu insemna nimic, cind te duceai in piata, fata de cresterea preturilor... In 2-3 luni, toata cresterea aceea a fost terminata prin inflatie, prin cresterea preturilor".
Mult mai categoric este insa, din acest punct de vedere, colegul sau de partid, deputatul Mihai Tudose, presedintele Comisiei de politica economica, reforma si privatizare a Camerei Deputatilor. Tudose considera ca introducerea cotei unice "nu a fost benefica deloc si premizele arata ca nu va fi benefica nici in continuare. A fost o haiducie pe invers, adica bogatii cistiga mai mult, saracii nimic. Angajatilor care aveau salariul minim pe economie sau marii mase a salariatilor le-a crescut venitul "foarte tare": intre 20 si 50.000 de lei. Pe de alta parte, pentru echilibrarea bugetului saracit, au crecut toate nebuniile. De aceea vin si spun ca este o haiducie pe invers: am luat de la saraci si am dat la bogati".
Locuri de munca "scoase" la suprafata
La cele aproximativ 4 milioane de locuri de munca s-au adaugat (de fapt au fost scoase din "zona gri") 150.000 de noi locuri de munca. In plus, acestea au fost mai bine platite.
Senatorul Aurel Simionescu incearca insa sa contrazica datele statistice printr-un rationament logic. Parlamentarul brailean spune ca, de fapt, "nu a crescut spectaculos numarul locurilor de munca. Cifra vehiculata de ei - 150.000 de noi locuri de munca in 2005 - nu are o justificare, o acoperire. Pentru ca numai din economia subterana ar fi trebuit sa iasa vreo 500.000 de locuri de munca. Asta in conditiile in care se spune ca 40% din economia tarii se desfasoara in subteran. Atunci, daca ma raportez la cifre, adica la citi oameni lucreaza in economia "alba", atunci trebuia sa avem vreo 500.000 de oameni numai din economia subterana, ca sa nu mai vorbim citi ar fi trebuit sa iasa si din investitii. Asadar, locurile de munca ar fi trebuit sa creasca, o data formal, prin scoaterea la suprafata a acestor locuri de munca (erau tot atitia angajati, dar ii scoteam la iveala, ii incadram la oficial) si, o data, tehnic, investitional, adica infiintam efectiv mai multe locuri de munca din banii ramasi firmelor din impozitul pe profit".
Pe de alta parte, managerul societatii Braiconf, Anica Nisioi, nu este de acord, "sub nici o forma", cu faptul ca prin introducerea cotei s-a reusit sau se va reusi scoaterea la suprafata a muncii la negru.
Nisioi considera ca sint deja viabile toate institutiile statului "care sa vegheze ca aceasta economie subterana sa fie intr-o proportie mai mica. Acest flagel exista peste tot in lume, insa la noi, proportiile sint cu totul altele. Guvernul are structuri care trebuie sa actioneze. Deci legislatie avem. Avem tot ce ne trebuie. Trebuie insa creat un mediu concurential egal pentru toti. Acolo vedem care poate trai si care nu. Altfel nu o sa scoatem nimic la suprafata. Pentru ca dorinta de acumulare este foarte mare, e fireasca, dar deja depaseste cadrul legislativ in multe din situatii si atunci lucrurile nu mai sint cele bune".
Directorul executiv al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Braila, Ioan Chiriacescu, este de parere ca rolul acestei masuri, ce face parte din reforma fiscala, "trebuie sa determine inlaturarea
economiei subterane care, cred eu, pe parcursul anului
2005, nu si-a atins in totalitate tinta. Din cite am citit intr-un raport al unui departament de specialitate al Comisiei Nationale de Prognoza, in anul 2005, tot au mai fost 1,2 milioane de oameni care au lucrat la negru, in cadrul unor companii care au ascuns aceasta activitate".
Investitii incurajate de cea mai redusa cota din Europa
In privinta impozitului pe profit, am ajuns la cele mai scazute niveluri din Uniunea Europeana, iar la impozitul pe salariu avem chiar cel mai mic nivel. Aceste aspecte au adus in Romania o serie de investitii straine si au lasat mai multi bani firmelor care lucreaza legal.
"Desigur, acum sint multe clisee care s-au impamintenit, dar care nu sint corecte. De exemplu, investitiile straine au crescut, mai ales investitiile cu impact semnificativ, adica cele peste un milion de dolari. Se spune insa ca au scazut, pentru ca in 2004 s-au incasat banii din privatizarea Petrom. Insa daca dam la o parte Petrom, atunci investitiile straine in 2005 sint semnificativ mai mari decit cele din 2004. Mai cu seama investitiile de un milion de dolari, care au crescut cu vreo 30 si ceva la suta", spune Ionut Popescu.
Managerul societatii Braiconf, Anica Nisioi, crede ca, desi cota unica ar putea sa reprezinte un imbold pentru investitorii strainii, atragerea acestora in Romania "depinde, in primul rind, de guvernanti. Toata lumea doreste facilitati, mai ales ca exista precedente. Insa, odata cu apropierea de Uniunea Europeana, facilitatile nu mai pot fi acordate. Totul este alunecos acum, nu exista o limpezime. Oamenii, cind vin sa investeasca, vor ceva durabil, pe termen lung. In permanenta, ca mediu general la noi, dar si in plan local, aceste certuri vizibile dau neincredere. Politicienii in genere si-au cam pierdut capul. Trebuie sa fii nebun sa investesti undeva unde nu stii ce se va intimpla. Toti cauta un mediu de afaceri prielnic si stabil. Nu prea este cazul la noi, cind, in 2005, s-a schimbat Codul Fiscal de vreo 4 ori. Este foarte greu sa-ti faci un plan in atari conditii. Si nu se poate sa lucrezi de pe o zi pe alta. Trebuie sa-ti faci niste previziuni. Eu, ca agent exportator, nu stiu ce drum va lua cursul, pentru ca fluctuatiile din acest an n-au fost in niste limite normale, hai sa zicem 2-3%, sa le pot gestiona. O fluctuatie a cursului in niste limite rezonabile poate fi gestionata".
Deputatul Mihai Tudose neaga categoric ideea cresterii numarului investitiilor straine in Romania ca urmare a introducerii cotei unice. Mai mult, el sustine contrariul, aratind totodata cu degetul, acuzator, spre modificarea de mai multe ori, pe parcursul a citeva luni, a Codului Fiscal.
"Asta este ultima ghidusie: a crescut fabulos, in anul care a trecut, procentul investitiilor straine. Se flutura foarte tare steagul investitiilor. Comparativ cu anul 2004, in 2005 ei spun ca a fost o crestere fabuloasa. Dar, daca se scade pretul platit pentru BCR si vezi restul... nu mai este chiar asa. In plus, privatizarea BCR a fost inceputa pe vremea guvernarii PSD. Acordurile internationale
semnate pentru privatizarea BCR au fost facute de guvernul PSD.
Atunci, unde sint baietii aia multi, care tropaiau foarte agitati si nelinistiti la granitele tarii si asteptau sa pice guvernul de neo-comunisti, ca sa poata investi in ElDorado roman?
Ei bine, nici cota unica nu a fost un panaceu universal pentru baietii astia si nici mult trimbitatele, din doua in doua luni, "hai ca modificam TVA", "hai ca modificam Codul Fiscal", hai ca modificam nu mai stiu eu ce... nu au avut efectul scontat. Asadar, nu stiu daca exista cineva care sa creada ca un astfel de comportament fiscal provoaca stabilitate economica atractiva pentru investitii".
Mai putini bani de la buget pentru administrarea IVG-ului
Un alt plus al cotei unice de impozitare il reprezinta reducerea substantiala a cheltuielilor necesitate de administrarea impozitului pe venitul global. Exista foarte multe argumente in acest sens. In fiecare an, in urma globalizarii, la nivelul judetului Braila, au rezultat sume de incasat de aproape trei ori mai mici decit sume de plata din bugetul statului. Deci, pe sold, o diferenta de plata din bugetul statului. Apoi trebuie retinut faptul ca aproape 30 de persoane erau implicate in activitati precum analiza fiselor fiscale, emitere decizii de impunere, impunerea finala. Deci cheltuieli cu salarizarea, cu birotica, teancuri si teancuri de decizii (aproximativ 60.000 anual), hirtie consumata, mandate postale (o data pentru comunicarea deciziei, apoi pentru plata sumelor ce le revin acelora care au de incasat).
"Din punct de vedere managerial, cheltuiam foarte mult si, la sfirsit, pe sold, aveam de restituit. Asa se face ca, dupa globalizarea anului 2004, avem de plata 4,379 milioane RON, iar de incasat - 1,823 milioane RON. Asta inseamna o diferenta de 2,5 milioane RON de plata. Daca adaugam cheltuiala salariala si cea cu birotica, mandatele postale, contractele, ajungem undeva la cheltuieli de 5 milioane RON din bugetul statului pentru administrarea a 60.000 de persoane fizice care faceau obiectul globalizarii. Acum, angajatorul stopeaza la sursa din start 16% si nu mai urmeaza acest teribil travaliu cu impunerea, cu tot ce inseamna administrarea IVG-ului intr-un an de zile", explica directorul executiv interimar al Directiei Generale a Finantelor Publice Braila, Mihaela Marcu.
Apar efectele secundare ale cotei unice. Creste consumul
Desi romanii au avut mai multi bani in buzunare de pe urma cotei unice, economiile in lei au crescut foarte putin, pe fondul scaderii dobinzilor la depozite, pina la valori real negative. Asa ca banii in plus au luat calea consumului. Cresterea accelerata a acestuia a fortat BNR sa puna bariere creditului.
Cum s-a ajuns insa la acest "boom" al consumului? "De vina" este cota unica. Anterior introducerii acesteia, adica in 2004, existau cote diferentiate de impozit (18%, 23%, 28%, 34% si 40%), aplicate la o serie de paliere salariale. Cota unica de 16% a dat nastere unor diferente de bani (2%, 7%, 12%, 18%, 24%) care au fost incasati.
"Prin urmare, omul nu a mai platit, de pilda, 40% impozit. A platit doar 16%. Este o diferenta de 24 de procente. Si marea majoritate din aceste 24 de procente n-a fost capitalizata, deci omul nu s-a dus cu banul sa-l depuna in banca. A consumat. Iar asta s-a vazut. Toate datele statistice demonstreaza ca, in Romania, consumul a luat-o razna in ultima perioada. Inclusiv guvernatorul Mugur Isarescu a fost nevoit sa ia masuri monetare tocmai pentru a stopa consumul. Ei bine, una din cauzele acestui debuseu in consum a fost si diferenta de cota. Consumul a actionat clar: TVA plus, colectat si de plata in luna urmatoare si impozit pe venit si impozit pe venitul microintreprinderilor", explica Mihaela Marcu.
Revenind la depozitele bancare, ele sint tot mai putin preferate de populatie, pentru ca de la 1 ianuarie 2006 sint si ele impozitate cu 16%.
"Gauri" in buget si tinta de inflatie depasita
Pe linga provocarea consumului, cota unica a creat "gauri" bugetare care au speriat autoritatile. Pentru a evita raportarea unor cifre dezastruoase in fata Comisiei Europene, Executivul a decis in primavara devansarea datei de majorare a accizelor, in aprilie.
Initial, aceasta majorare trebuia facuta cu trei luni mai tirziu. De la 1 aprilie, au fost introduse accizele la electricitate si la gazul petrolier lichefiat si s-au majorat cele la benzina, motorina, bauturi alcoolice si tutun. Se spera ca bugetul sa recupereze astfel circa 4 miliarde de dolari, suma care sa mai acopere din gaurile provocate de cota unica.
Doua rele generate de cota unica - marirea consumului si majorarile de cote si tarife impuse de stat - au impins inflatia la 8,6%, fata de tinta initiala de 7%.
Agentii economici au mai fost nevoiti sa asiste la tot felul de mariri de taxe si chiar a unei amenintari cu majorarea TVA-ului. Pentru a se apropia de o cota unica veritabila si a mai acoperi din buget, Finantele au decis, din iulie, sa modifice Codul Fiscal si sa introduca impozite de 10% pe veniturile din dobinzi. Dividendele s-au impozitat si ele cu 10%, iar de la 1 ianuarie 2006 sint impozitate cu 16%.
Asadar, ce s-a cistigat la micsorarea impozitului pe profit, de la 25% la 16%, se pierde la cistigurile din dobinzi si la cele de pe piata de capital. Nu in ultimul rind, pierd actionarii firmelor, de pe urma majorarii impozitului pe dividende.
Desi inregistreaza cresteri, cifrele sint neconcludente
Potrivit datelor Ministerului de Finante, date publicitatii pe 15
ianuarie 2006, veniturile bugetului general consolidat s-au realizat
In proportie de 29,7% din (Produsul Intern Brut), la acelasi nivel ca
In anul 2004. Cheltuielile reprezinta 30,5% din PIB, Inregistrindu-se
un deficit de 0,8% din PIB, conform datelor provizorii de executie, la
31 decembrie 2005.
Este de remarcat ca la impozitul pe profit si la impozitul pe venit, la
care s-a introdus cota unica de impozitare, realizarile sint mai bune
decit estimarile initiale, astfel: Incasarile la impozitul pe profit sint
superioare cu 61,4 milioane lei celor realizate In anul precedent,
Insa, ca pondere In PIB, reducerea este de 0,4%; Incasarile
aferente anului 2005 la impozitul pe venit reprezinta 94,7% din
Incasarile anului 2004, diferenta ca pondere In PIB fiind la sfirsitul
anului de 0,6%.
Evolutii favorabile s-au Inregistrat la Incasarile din: taxa pe valoarea
adaugata, la care realizarile sint cu 36,2% mai mari decit cele din
anul precedent, respectiv cu 1,1 puncte procentuale ca pondere in
PIB; contributiile de asigurari sociale care au Inregistrat o crestere
nominala cu 18,8% fata de realizarile din anul 2004, respectiv 0,1%
din PIB.
Cheltuielile bugetului general consolidat Inregistreaza o crestere In
termeni nominali cu 16,3% In raport cu executia anului 2004, dar s-
au redus ca pondere In PIB cu 0,4 puncte procentuale.
Se remarca cresterea ponderii In PIB a cheltuielilor de personal cu
circa 0,2 puncte procentuale determinate de asigurarea sporurilor
salariale acordate In ultima parte a anului 2004, precum si cu
aproximativ 0,5 puncte procentuale a cheltuielilor materiale,
influentata In principal de asigurarea fondurilor suplimentare In
sectorul sanitar.
Concomitent, s-a Inregistrat diminuarea ponderii subventiilor si
primelor cu 0,1 puncte procentuale, a cheltuielilor cu dobinzile
aferente datoriei publice cu 0,2 puncte procentuale, precum si a
cheltuielilor de capital a caror executie a fost afectata de inundatiile
produse In cursul anului 2005.
"In momentul de fata, pe cifre, guvernul spune ca a colectat mai
mult. Problema este ca aceasta colectare de sume pe care o avem
noi acum implica si tot felul de resturi care erau din 2003-2004, deci
impuneri pe care le-au avut catre diversi agenti economici
care nu-si platisera dari si acuma le-au platit etc. Deci este o cifra
globala. De aceea spun ei ca s-au colectat mai multe sume la
buget. Or, aceste sume sint pe felii: pe impozitul pe venitul global, pe TVA, pe accize. In plus, desi se spune ca s-a colectat mai mult, de fiecare data cind se cer bani pentru diverse lucruri nu sint bani. Si atunci iti pui intrebarea: unde sint banii?. Se spune ca am incheiat anul 2005 cu un deficit 0,7% din PIB. Atunci, daca am adunat mai multi bani, de ce l-am incheiat cu deficit? Deci nu sint nici bani. De fiecare data cind se cer bani pentru lucruri serioase, pentru lucruri mari, cum ar fi de pilda construirea de locuinte pentru oamenii astia sinistrati, n-am reusit sa o facem. Si ma refer la banii guvernamentali", spune senatorul Simionescu.
Cota unica isi poate demonstra avantajele in 2006
O recapitulare a efectelor cotei unice de impozitare indica faptul ca, in anul 2005, masura nu a reusit sa convinga. Asadar, la capitolul "Plus", a crescut numarul locurilor de munca si salariul mediu net, s-a majorat consumul gospodariei, firmele au ramas cu mai multi bani din impozitul pe profit, iar investitiile au fost incurajate de o cota de impozit mult redusa fata de precedenta. La capitolul "Minus" se pot inregistra marirea accizelor inainte de data fixata de UE, barierele Bancii Centrale pe creditul de consum, depasirea tintei de inflatie pe anul 2005, cresterea importurilor, marirea impozitelor pe dobinzi si tranzactii, limitarea cheltuielilor bugetare.
Cu toate acestea, cota unica poate demonstra ca este o masura viabila abia pe parcursul acestui an, mai cu seama datorita faptului ca masura arata in forma in care a fost gindita initial abia de la 1 ianuarie 2006, cind totul se impoziteaza cu 16%.
Senatorul Ionut Popescu considera ca abia acum s-a reusit instituirea unei politici fiscale neutre. "Mie asa mi se pare acum. Repet, sistemul fiscal de acum este incomparabil mai echitabil decit cel din 2004. Sint convins ca este o masura pe termen lung, mai ales ca in anii urmatori alte tari ne vor urma exemplul. Deja Polonia are un plan de trecere la cota unica. Grecia se intereseaza de sistemul cotei unice. Germania este interesata de cota unica. Deci sint deja multe tari care se gindesc, unele sint chiar in stadii avansate, sa treaca la aplicarea cotei unice", spune fostul ministru de Finante, perfect constient de efectele benefice ale masurii fiscale "mosite" de el.
Senatorul Aurel Simionescu concluzioneaza ca, "din punct de vedere la "ceea ce se vede", cota unica a fost o chestiune de propaganda si o chestiune gonflata foarte tare, mai ales ca ea a fost insotita apoi de alte cresteri de alte impozite pentru acoperirea unor gauri. Au crescut de doua ori accizele (in loc sa le creasca doar o data), pe benzina si toate celelalte produse petroliere, pe tigari, bauturi etc., a crescut impozitul pe dividende, au gasit tot felul de formule din acestea de impozitare, care mai de care mai spectaculoase".
Colegul sau de partid, deputatul Mihai Tudose, considera ca masura nu a avut sub nici o forma efectele scontate, "decit la cei care au facut chestia asta ca sa cistige ei mai mult. Vezi declaratiile de avere ale ministrilor guvernului Tariceanu. Pentru ei, intr-adevar, cota unica de impozitare a provocat un an benefic din punct de vedere economic. Dar atit."
Directorul Finantelor brailene, Mihaela Marcu, este de parere ca
"fiscalitatea este oricum atit de opresiva pe contribuabilul roman, incit se impunea reducerea cotei de impunere la impozitul pe venitul din salarii si asimilate salariilor".
Managerul Braiconf, Anica Nisioi, crede ca sint foarte multe opinii, pro si contra cotei unice, "insa important este cum anume vor fi asigurate veniturile la buget. Din punctul de vedere al societatii este OK. Macroeconomic, e treaba guvernantilor sa gaseasca resurse.
Personal, cred ca au saracit celelalte domenii ale bugetului care aveau nevoie de finantare mai mare".
Directorul executiv al Camerei brailene, Ioan Chiriacescu, spune ca
"nu se poate trage o concluzie la sfirsit de an, dupa doar un an de
aplicare a acestei cote unice, daca sau cum si-a atins scopul.
Poate pentru aceasta etapa, da. Poate, pentru o etapa mai
indelungata sa aiba efecte din ce in ce mai bune".
Ramine de vazut ce se va intimpla in anul 2006.
