O adevărată minune este pe cale să se întâmple pe şoseaua care leagă localitatea Viziru de comuna Mihai Bravu: lucrările de reabilitare şi modernizare a acestei rute importante spre litoral, denumită de brăileni "drumul mării", sunt foarte avansate, mult înaintea graficului de execuţie. Obişnuiţi cu întârzieri de ordinul anilor, la lucrări de acest gen, putem avea surpriza ca drumul mării să fie gata în primăvara anului viitor, deşi termenul de finalizare este ianuarie 2011. Concret, contractul a început pe 30 iulie 2008 şi este prevăzut să dureze 30 de luni. În momentul de faţă, din cei 28,7 kilometri de şosea, s-au turnat primele două straturi de asfalt pe mai mult de jumătate. Constructorii vor să termine cu cele două straturi până în luna decembrie a.c., iar la primăvară să toarne al treilea strat de asfalt, cel de uzură.
Contractul, finanţat în mare măsură de Uniunea Europeană, prevede lărgirea vechiului drum cu câte jumătate de metru pe ambele părţi, astfel că fiecare bandă de mers va avea câte 3 m, faţă de 2,5 m, cât avea până acum. Tehnologia de lucru presupune păstrarea asfaltului vechi, peste care se vine cu un strat de 40 cm de piatră şi trei straturi de asfalt. De asemenea, sunt prevăzute acostamente de piatră, late de 70 cm, şi şanţuri betonate pentru drenaj.
Drumarii trag tare, pentru ca toată şoseaua să intre în iarnă asfaltată
Valoarea investiţiei se ridică la 64,79 milioane de lei, din care 46,34 milioane de lei reprezintă finanţarea europeană, 5,88 milioane de lei vin de la bugetul de stat, iar 1,35 milioane de lei este contribuţia Consiliului Judeţean Brăila.
Spre deosebire de proiectele derulate până acum în Brăila, ce au fost câştigate de firme greceşti, turceşti sau spaniole, cel de la drumul mării a fost preluat de un consorţiu format din firma nemţească "Max Bogl" şi "Tancrad" Galaţi. Seriozitatea nemţească nu s-a dezminţit în acest caz, o contribuţie evidentă având-o şi firma "Tancrad", ale cărei utilaje lucrează efectiv în teren. Pe şantier mai pot fi văzute şi utilaje ale "Concivia", firma controlată de Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ.
Tehnologia folosită este de ultimă generaţie, iar utilajele sunt coordonate prin GPS, amănunt ce asigură o precizie deosebită la respectarea cotelor prevăzute în proiect. Coordonarea prin GPS a fost extrem de utilă şi prin prisma faptului că picheţii folosiţi de drumari pentru ghidare, adică nişte banale scânduri de lemn, au fost frecvent furate de sătenii din localităţile aflate de-a lungul drumului. Tot din cauza gradului actual de civilizaţie al unei părţi a populaţiei din România, indicatoarele rutiere care anunţau şoferii că drumul este în lucru au fost ignorate aproape total. Asta chiar şi atunci când şantierul era la început, iar drumul era format din piatră nebătătorită. Din acest motiv, o maşină s-a răsturnat iar mai multe au rămas blocate, fiind nevoie de intervenţia utilajelor drumarilor pentru a le scoate din stratul gros de piatră.
Responsabilii din cadrul Consiliului Judeţean care urmăresc derularea contractului spun că singurul motiv ce ar putea întârzia turnarea celui de-al treilea strat de asfalt în primăvară este legat de o eventuală blocare a finanţării, aspect ce ţine exclusiv de Guvernul României.
