Niciuna dintre cele două ţări nu depune suficiente eforturi pentru a combate corupţia, ceea ce a fost confirmat de raportul Comisiei Europene din această vară, a adăugat el.
Leers a precizat că Olanda îşi va folosi dreptul de veto, dacă va fi discutată includerea României şi Bulgariei în Schengen, relatează Sofia News Agency.
Potrivit agenţiei olandeze ANP, Finlanda susţine poziţia Olandei.
Coaliţia de guvernare de la Haga este una extrem de fragilă, fiind susţinută la o diferenţă de un vot în Parlament, ceea ce poate face ca guvernul să cadă în orice moment. Ea este sprijinită de Partidul pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, de orientare populistă şi antiimigraţionistă. De altfel, la presiunea acestei formaţiuni, în programul de guvernare sunt înscrise prevederi stricte în ceea ce priveşte securitatea internă, inclusiv condiţionarea extinderii Schengen cu România şi Bulgaria de criterii suplimentare (progresele din cadrul MCV), limitarea numărului de imigranţi, acordarea în condiţii mai stricte a permiselor de muncă pentru străini etc.
Olanda se numără printre ţările care s-au împotrivit aderării României la Schengen în martie 2011, invocând problemele de corupţie. Haga a alocat României fonduri pentru sprijinirea luptei anticorupţie şi, potrivit unor surse informate, nu ar fi fost convinsă în ultima perioadă de eforturile depuse de Ministerul român de Interne.
Consiliul Justiţie-Afaceri Interne din 22 septembrie urmează să ia o decizie în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen. După ce, potrivit unor surse, autorităţile române ar fi reuşit să înlăture scepticismul Germaniei şi Franţei, obstacolele de care se lovesc în prezent sunt reprezentate de Olanda şi Finlanda. Tot mai des este evocată în ultima perioadă, ca o soluţie de compromis, o aderare parţială a României la Schengen, mai întâi cu graniţele aeriene, urmând ca ulterior, eventual în cursul anului viitor, să fie ridicate şi controalele la frontierele interne terestre
