Ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, a calificat serviciile furnizate populaţiei de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) că fiind mizerabile şi primitive, după ce în calitate de contribuabil a aşteptat 45 de minute să plătească taxele datorate de familie statului.
"Ştiu în detaliu situaţia de la ANAF pentru că şi eu, la fel ca şi alţi cetăţeni ai României, am fost în situaţia să achit anumite contribuţii ale familiei şi, după 45 de minute, nu am înţeles deloc, sincer vorbind, cum este organizată această instituţie a statului. Este o mizerie ce se întâmplă acolo. Sunt nevoi mari, investiţii financiare care trebuiau realizate până acum, erau angajamente pe care România le-a luat în 2010, lucruri care încă nu funcţionează (...) Ceea ce se întâmplă acum la toate sediile ANAF este un privitimism dacă ne comparăm situaţia cu alte state europene, cum ar fi Germania sau Austria, unde peste 99% din plăţi se fac online", a afirmat Cotovelea, la conferinţa internaţională "Mediafax Talks about Digital Europe".
El a adăugat că situaţia de la ANAF poate fi schimbată prin utilizarea fondurilor europene care vor fi alocate României în perioada 2014-2020 pentru informatizarea administraţiei publice.
"În plus, Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au un acord cu Banca Mondială pentru un împrumut care poate ajunge până la 100 milioane de euro pentru informatizarea instituţiei, care trebuie să fie o prioritate", a afirmat ministrul.
Ţară a paradoxurilor
El a arătat că România este o ţară a paradoxurilor, unde există o elită la nivel de producţie software, care realizează nişte aplicaţii extraordinare, dar, în acelaşi timp, există şi o populaţie, în special zona de mijloc şi vârstă înaintată, care nu este deloc familiarizată cu domeniul IT&C.
"Este foarte greu şi costisitor de schimbat pe termen scurt această stare de fapt. Trebuie să insistăm pe training, pe comunicare şi pe informare, iar în acest moment aceste tipuri de proiecte pot fi finanţate nu pe o scara foarte mare din fondurile strucuturale programate pentru 2014-2020. Pe noi, ca stat, ne interesează în special să ajutăm infrastructura IT&C să se dezvolte cu fonduri europene, să încurajăm sectorul IT&C să fie la fel de performant şi competitiv ca şi până acum, să încurajăm exporturile, mai ales cele legate de proprietate intelectuală, care vor aduce bani la buget",a spus Cotovelea.
Potrivit statisticilor europene, doar 5% dintre români au interacţionat în 2013 cu autorităţile statului prin intermediul internetului, de 6 ori mai puţini faţă de anul precedent.
De asemenea, numai 4% dintre români au accesat informaţii de pe pagini web oficiale şi doar 2% au depus online formulare, de aproape 10 ori mai puţin comparativ cu media europeană şi mult mai puţin decât în 2012.
Plăţi cu cardul, dr mai ales în strănătate
Pe de altă parte, deţinătorii de carduri au făcut anul trecut plăţi online în valoare de circa 1 miliard de euro, din care două treimi pentru cumpărături din afara României, a declarat, marţi, Cătălin Creţu, director regional Visa Europe la conferinţa Mediafax Talks about Digital Europe organizată în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii.
"În România anul trecut s-au făcut 300 milioane de euro plăţi online, dar adevărul este că deţinătorii de carduri au făcut plăţi de 1miliard de euro. Este o cifră estimată pentru că nu există date oficiale. Ecommerce-ul din păcate nu este local, având în vedere că mai mult de două treimi din plăţile cu cardurile româneşti sunt pentru cumpărături din afara României", a spus Creţu.
El a arătat că piaţa românească de comerţ electronic se confruntă cu mai multe provocări, printre care lipsa de încredere nu numai în anumite magazine, ci şi în anumite platforme, precum şi lipsa de educaţie.
Potrivit datelor Visa, valoare medie a tranzacţiei cu carduri pentru comercianţii online locali a fost anul trecut de 33 de euro şi de 54 de euro pentru comerciaţii internaţionali. Tendinţa este de scădere a valorii medii pentru tranzacţiile pe carduri atât la comercianţii locali (37 euro în 2012) , cât şi la cei internaţionali (55 euro în 2012).
De ce preferă românii străinătatea
Magazinele locale reprezintă 20% din valoarea totală a tranzacţiilor online cu carduri la comercianţi comparativ cu 21% anul anterior, în timp ce 29,5% din numărul total de tranzacţii au fost realizate în magazinele locale, faţă de 30% în 2012.
"Posesorii de carduri preferă să cumpere de la comercianţi internaţionali din cauza reţelei relativ mici de magazine cu reputaţie solidă existente din România, dar estimăm că această situaţie se va schimba treptat ca urmare a intrării pe piaţă a unor comercianţi cunoscuţi, datorită reputaţiei şi experienţei", a mai afirmat Creţu.
Tranzacţiile online la comercianţii locali sunt în proporţie de 38% către companii de servicii (telecom şi IT&C), 15% pentru utilităţi şi 14% pentru mărfuri din catalog.
