Brăila se situează sub media pe ţară în ceea ce priveşte numărul de paturi din spitale, potrivit unei statistici întocmite de către Direcţia de Sănătate Publică. Cu toate acestea, la evaluarea făcută în teritoriu în luna februarie de către o echipă ministerială, condusă de secretarul de stat Cristian Irimie, unul dintre punctele "nevralgice" ale unităţilor sanitare brăilene a fost tocmai numărul prea mare de paturi. Unităţile sanitare care vor intra în procesul de descentralizare sunt încă în faza de evaluare, însă ministrul Sănătăţii nu a exclus o reducere a numărului de paturi, dar "numai acolo unde constată că se depăşeşte necesarul". România se situează pe locul 9 în rândul statelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul de paturi raportat la populaţie.
Concret, la nivelul judeţului Brăila există 6 paturi de spital la 1.000 de locuitori, în timp ce media pe ţară este de 6,6. Cea mai mare unitate, Spitalul Judeţean, are peste 1.200 de paturi şi deserveşte o populaţie de 350.000 de persoane, în timp ce Spitalul de Obstetrică - Ginecologie, de exemplu, are 250 de paturi şi are arondată o populaţie feminină de aproape 200.000 de persoane.
"La evaluarea făcută de echipa de la Ministerul Sănătăţii s-a reproşat depăşirea contractelor cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că este loc şi de scăderea numărului de paturi, la toate spitalele", a precizat dr. Lucica Scutaru, director coordonator interimar adjunct asistenţă medicală al DSP Brăila. Sursa citată a menţionat recomandările făcute de echipa ministerială în cazul Spitalului de Psihiatrie "Sf. Pantelimon", unde se cere eficientizare prin scăderea numărului de paturi şi prin creşterea numărului de medici din ambulatoriu, precum şi în cazul Maternităţii, care are condiţii în conformitate cu cerinţele europene, însă şi aici există un excedent de paturi: "La Spitalul de Psihiatrie s-a reproşat că bolnavul psihic melancolic, depresiv, anxios, poate face tratamentul acasă, după o spitalizare de o zi, când psihiatrul îi vede comportamentul şi, alături de psiholog, până a doua zi, poate stabili un diagnostic cert. Atunci pot fi mai mulţi doctori în ambulatoriu, în laboratorul de sănătate mintală. Bolnavii care trebuie să stea pe secţie sunt cei agitaţi şi cei la care nu este încă un diagnostic cert. Au cerut să ne gândim, pentru eficientizare, la mărirea numărului de doctori în ambulatoriu şi la scăderea numărului de paturi. La Maternitate, avem de asemenea un număr mare de paturi, pentru 2.800-2.900 de nou-născuţi pe an. Reprezentanţii ministerului cred că s-ar preta, la investiţiile care s-au făcut, şi cu care spitalul poate să înceapă procesul de acreditare, la un centru materno-infantil. Tocmai că sunt condiţii aşa de bune, ni s-a spus să ne gândim să ducem pediatria acolo, ca să fie consult interdisciplinar între neonatolog şi medicii pediatri. Dar aici avem un inconvenient, pentru că ar trebui să ducem chirurgia infantilă, dar nu avem suficienţi chirurgi să asigurăm o linie de gardă". Cele mai mari probleme sunt la Spitalul Judeţean, care nu are nici autorizaţie de funcţionare şi trebuie să intre în reorganizare, din cauza deficienţelor constatate în urma evaluării. În schimb, Spitalul de la Făurei, care deserveşte 35.000 de persoane, are autorizaţie, fiind dotat corespunzător şi respectând condiţii igienico- sanitare, motiv pentru care a fost apreciat de către dr. Scutaru drept "cel mai curat spital din judeţ".
Transferarea unităţilor sanitare către autorităţile locale se va face numai după reorganizarea acestora, acolo unde este cazul. Ministrul Sănătăţii a precizat că după descentralizare, unităţile sanitare vor avea acelaşi mod de finanţare ca şi până acum, prin contracte încheiate cu Casele de Asigurări de Sănătate.
