S-au dus anii când, pe timp de vară, brăilenii care nu mai aveau loc la terasele şi grădinile din oraş luau cu asalt imensa plajă de pe malul drept al Dunării, ştrandul plutitor ori plaja rusească din Pisc. Alţii treceau fluviul cu şalupa BTT către faimoasa, în toată ţara, Corotişca. Era puhoi de lume şi "La ciupercă", în zona trecerii bac spre Smârdan.
Mai mult, în 1985-1986, s-a amenajat pentru agrement şi pescuit sportiv Lacul Ganea, din spatele cărămidăriei. Astfel, la iniţiativa lui Anton Lungu s-a trecut la adâncirea/îndiguirea, drenarea şi dotarea cu staţii de pompare a acestui lac. Lucrarea a durat 5 luni de zile, cu utilaje specifice de la Progresul, IJGCL - Staţia Raiser, SCELIF, SUGTC etc. În final, pe lac se putea pescui, iar cei dornici de agrement puteau închiria bărci şi hidrobiciclete. Pe o punte din lemn, se ajungea la o terasă înconjurată de apă limpede.
Ce-a mai rămas din acestă investiţie? Nimic! Însă minidelta ce găzduia în urmă cu 30 de ani acele facilităţi a continuat o perioadă să fie raiul biodiversităţii, al păsărilor de baltă, care, într-o linişte deplină, cuibăresc în stuful şi papura ce dau locului un farmec aparte. Mai ales că aici puţinii pescari amatori nu deranjau zecile de lebede (cu puii lor), raţele sălbatice, egretele, corcodeii etc, cărora li se adaugă şerpii de apă, broaştele ţestoase, diverse păsări mici, libelule, iar dinspre pădurea Bâsca se auzea cântecul cucilor şi al privighetorilor.
Din zonă de agrement, groapă de gunoi
Din păcate, despre toate acestea vorbim tot mai des la timpul trecut, fiindcă (încet şi sigur, dar în mod dramatic!), lacul dispare sufocat sub miile de tone de deşeuri inerte. În urmă cu câţiva ani, administraţia locală a găsit de cuviinţă să mute aici Depozitul de deşeuri inerte al oraşului. În consecinţă, zilnic se descarcă în vechiul lac basculante întregi de moloz, pământ, cărămizi şi tot ce rezultă de la demolări. Asta după ce fostul depozit, aflat anterior mai jos de APAN, pe locaţia defunctei ferme nr. 9 Pisc, a fost desfiinţat din cauza problemelor apărute la pânza freatică.
Astfel, în loc ca lacul Ganea să fie păstrat şi repus în valoare, luciul de apă este acoperit cu deşeuri inerte. Deja, după cum spun inclusiv angajaţi ai Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală, instituţia care administrează depozitul de deşeuri, din cele 7 hectare de luciu de apă, 3 ha au dispărut sub tonele de moloz.
Primăria nu pare interesată să mai dea o şansă lacului respectiv. De altfel, primarul Aurel Simionescu spune că, oricum, chiar dacă nu se muta acolo depozitul de interte, lacul era sortit pieirii. "Acolo apa creştea în funcţie de nivelul Dunării. În ultimii ani, n-a mai crescut, probabil ca urmare a lucrărilor făcute pentru amenajarea Zonei Libere, când s-a adus mult pământ, între lac şi fluviu", ne-a spus Simionescu. Acesta este de părere că în prezent fostul lac seamănă mai mult a mlaştină, deci nu se mai pretează unor amenajări de agrement. De aici, probabil, şi decizia de a fi acoperit cu moloz astfel încât, în timp, pe terenul care "răsare" în locul luciului de apă, să se poată construi ceva. Tot Simionescu a "dres-o", însă, spunând că dacă se vor accesa fonduri europene pentru modernizarea falezei Brăilei s-ar putea lua în calcul şi o investiţie în reamenajarea zonelor de agrement de odinioară.
