România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale CIA, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri ai Agenţiei Centrale de Informaţii suspectaţi de legături cu grupări teroriste, relatează Washington Post.
În versiunea publică a raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.
„Detension site black"
Potrivit Washington Post, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania, Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept "detention site black", pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.
Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.
Presupusa închisoare din România este menţionată în mai multe rânduri.
În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenţie în România şi Lituania în 2002 şi 2003, iar primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.
Mai multe mărturii
Janat Gul, considerat un colaborator apropiat al liderilor al-Qaida, ar fi fost unul dintre prizonierii interogaţi la închisoarea din România. În aprilie 2005, cel care conducea centrul de detenţie din România raporta că acesta nu este un colaborator al reţelei teroriste, ci "mai degrabă un ţăran puţin educat cu o viziune foarte simplă asupra vieţii". "A încercat să câştige ceva bani prin muncă puţină, astfel că a fost convins cu uşurinţă să transporte oameni şi să facă comisioane pentru persoane de pe lista noastră", mai raporta şeful centrului de detenţie, precizând că Janat Gul n-a avut acces la genul de informaţii dorite de CIA.
Hassan Ghul, prins în ianuarie 2004 în regiunea kurdă a Irakului, a stat două zile la o închisoare CIA din Afganistan după care ar fi fost transferat în România, unde ar fi fost supus tehnicilor de interogare ale Agenţiei, fără a oferi însă noi informaţii, după ce în Afganistan oferise o serie de detalii privind activităţile Al-Qaida din Pakistan.
La centrul din România ar fi ajuns, în mai 2005, şi Abu Faraj al-Libi, considerat de CIA ca fiind al treilea în ierarhia al-Qaida, cu un rol important în acţiunile reţelei la nivel global, inclusiv în planificarea unor atacuri pe teritoriul american.
Deşi a fost supus tehnicilor de interogare ale CIA, al-Libi nu a oferit informaţii importante, anul următor fiind transferat la Guantanamo.
În acel an, unul dintre prizonierii din România era Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care fusese anterior şi în alte centre de detenţie ale CIA.
În aprilie 2012, al-Nashiri s-a adresat instanţei, reclamând România şi Bulgaria la CEDO.
El a susţinut în plângerea de la CEDO că, după transferul său din Polonia, a fost ţinut în detenţie secretă, inclusiv într-o închisoare CIA din Bucureşti, numită "Bright Light", între 6 iunie 2003 şi 6 septembrie 2006, când a fost transferat la Guantanamo Bay.
Comisia parlamentară a negat existenţă vreunei închisori CIA
Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiul aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.
Atât preşedintele Comisiei, Norica Nicolai, cât şi vicepreşedintele George Maior (PSD), au negat afirmaţiile speculate în presa străină şi cele prezentate de parlamentarul elveţian Dick Marty.
