• consilierii județeni au aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, ce a avut loc pe 28 decembrie, un proiect privind repartizarea unor fonduri de la Centru pentru susținerea proiectelor primăriilor din teritoriu • mai precis, repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a cotei de 6% din impozitul pe venit pe 2023, adică suma totală de 38.176.000 lei • cum s-a întâmplat și cu alte ocazii când a fost vorba despre împărțirea banilor de la nivel Guvernamental, consilierii județeni ai PNL au acuzat faptul că de la nivelul conducerii CJ Brăila s-au alocat sume în mod disproporționat, cu avantaj clar pentru PSD-iști • președintele Consiliului, Francisk Iulian Chiriac, a afirmat că a împărțit banii în mod egal și că au fost situații în trecut când anumite primării conduse de liberali au primit mai mult decât altele păstorite de social-democrați, situații când nu a mai fost criticat
Ultima săptămână a lui 2022 a venit cu vești bune pentru primarii din Județul Brăila. Într-o ședință extraordinară ce a avut loc pe 28 decembrie, Consiliul Județean Brăila a aprobat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a fondului aflat la dispoziția instituției, reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2023. Banii se alocă pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, a programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și a cheltuielilor de funcționare pe care primăriile din județ, în mod justificat, nu le pot finanța din venituri proprii. Totodată, la pachet, a mai fost supus aprobării și un proiect privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale și din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anii 2024-2026. Cu alte cuvinte, o estimare privind modul în care se vor aloca aceste sume în anii următori.
Revenind la cota de 6% din impozitul pe venit pe acest an, potrivit raportului de specialitate al proiectului, în total, județului Brăila i-a fost repartizată suma de 38.176.000 lei (peste 7.700.000 euro). Pentru a împărți acești bani, Consiliul Județean a solicitat unităților administrativ-teritoriale sumele necesare pentru susținerea cheltuielilor pe care primăriile le au în derulare. Toate răspunsurile au fost analizate și apoi a fost înaintată o propunere privind repartizarea banilor.
Astfel, Municipiul Brăila a primit 7.276.000 lei, cele trei orașe 8.100.000 lei în total (Ianca – 3.200.000 lei, Făurei 2.500.000 lei și Însurăței 2.400.000 lei), iar comunelor le-au revenit în total 22.800.000 lei. Mai exact, câte 700.000 lei au primit: Bărăganu, Bordei Verde, Ciocile, Dudești, Galbenu, Gemenele, Chiscani, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racovița, Rîmnicelu, Romanu, Roșiori, Siliștea, Stăncuța, Șuțești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Unirea, Vădeni, Victoria, Vișani, Viziru. Câte 300.000 lei au primit: Berteștii de jos, Cireșu, Frecăței, Gradiștea, Gropeni, Surdila Greci, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Tichilești, Cazasu, Ulmu și Zăvoaia.
Ei bine, tocmai această diferență de 400.000 lei între localitățile conduse de primari PSD și cele cu primari PNL i-a revoltat pe consilierii județeni liberali, care au semnalat situația în timpul ședinței și au solicitat lămuriri.
Alexandru Bucălău, supărat pe șeful CJ Brăila pentru împărțirea banilor
Consilierul liberal care a luat cuvântul pentru a-și expune nemulțumirile a fost Alexandru Bucălău, care nu se află la prima sa intervenție pe acest subiect.
”Domnule președinte, așa cum și la rectificarea trecută am adus în discuție modul prin care dumneavoastră ați împărțit banii între primăriile PNL și primăriile PSD, văd că această diferențiere nu numai că este continuată, dar se și mărește. Adică acum văd o diferență de 400.000 lei pe primăriile PSD și primăriile PNL. Vă mai întreb încă o dată cu ce sunt mai prejos locuitorii din comunele PNL față de cei din comunele PSD, ca să fie vitregiți și la cheltuielile de funcționare și la cele investiționale cu această sumă?! Pe lângă faptul că nu ați ținut cont de numărul de locuitori al fiecărei comune. Pentru că ați împărțit în mod egal. Dar vi se pare normal ca o primărie care are 1.000 de locuitori să primească la fel ca o primărie care are 5.000 de locuitori?”, a declarat Bucălău, revoltat.
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a dorit să îi reamintească liberalului că și premierul Nicolae Ciucă a făcut în trecut diferențieri între primăriile PNL și PSD la momentul unor alocări bugetare. Cu toate acestea, Chiriac a subliniat că, așa cum a anunțat încă din 2016, a încercat să mențină o formulă de echilibrare a bugetelor primăriilor, fără diferențieri majore pornite de la coloratura politică a primarilor. Chiriac a insistat pe ideea că în trecut au fost situații când anumite primării conduse de liberali au primit chiar mai mulți bani decât altele cu primari social-democrați, dacă au avut proiecte importante, cu precizarea că atunci PNL-iștii nu l-au mai criticat.
Bucălău a afirmat că, din punctul său de vedere, de această dată banii au fost împărțiți discreționar total nejustificat și a amenințat că grupul PNL va ataca în contencios adminsitrativ acest proiect.
”Am înțeles. Puteți să atacați dumneavoastră, nu am niciun fel de problemă! Din punctul meu de vedere mi-am făcut datoria astfel încât fiecare primărie, și PSD, și PNL să fie pe poziții egale. E dreptul dumneavoastră, faceți ce vreți. Dacă aveți metode legale de a acționa în instanță, vă urez succes”, a declarat Chiriac.
Liberalul a subliniat că este absurd să se vorbească despre poziții de egalitate, atât timp cât primăriile PSD primesc câte 700.000 lei, în timp ce acelea conduse de primari PNL doar 300.000 lei.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu votul majorității, însă cei 7 consilieri județeni PNL prezenți la ședință au votat ”împotrivă”.
Probleme și la estimările pe anii următori
Așa cum am amintit, tot cu această ocazie, membrii CJ Brăila au mai dezbătut și aprobat încă un proiect similar, de această dată referitor la repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, precum și din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată tot pentru echilibrarea bugetelor locale pe anii următori, 2024-2026.
Și aici, consilierul județean PNL Brăila Alexandru Bucălău a intervenit pentru a cere lămuriri în legătură cu diferențierile de alocări estimate pe următorii ani între primăriile conduse de primari liberali versus cele cu primari PSD.
”Domnule președinte, ținând cont de faptul că toate cheltuielile au crescut, inclusiv că inflația s-a mărit anul acesta și se preconizează că și în anul următor vom avea același trend, de ce primăriile PNL au primit cu 100.000 lei mai puțin de la ANAF și cu 200.000 lei mai puțin de la Consiliul Județean față de bugetul pe 2022?”, a insistat Bucălău.
Șeful CJ Brăila a explicat că banii s-au împărțit în mod proporțional către toate primăriile pe baza formulei de calcul prezentate de ANAF.
”E făcută pe formula de la ANAF. Așa sunt și sumele. Sunt doar niște previziuni pe care trebuie să le prindem, conform legii, într-un proiect de hotărâre, să le votăm”, a explicat Chiriac.
Potrivit referatului de aprobare, conform legii bugetului de stat nr. 368/2022, a deciziei șefului Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila nr. 9 din 27 decembrie, dar și a unei adrese a Administrației Județene a Finanțelor Publice din aceeași zi, Consiliul Județean Brăila a avut de repartizat pe unități administrativ-teritoriale un procent de 20% din sume defalcate din TVA și din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anii 2024-2026. Pe scurt, estimările pe 2024 în total pentru județul Brăila se ridică la 18.344.000 lei din care 11.090.000 lei sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor și 7.154.000 lei cota de 14% din impozitul pe venit. Punctual, estimările pe 2024 arată în felul următor: pentru Municipiul Brăila 1.371.000 lei, pentru cele trei orașe: 767.000 lei, iar pentru comunele din județ 16.206.000 lei.
Și acest proiect a fost aprobat, însă cu 7 ”abțineri” din partea consilierilor PNL.
Reamintim că, la mijlocul lunii trecute, membrii CJ Brăila au aprobat un proiect similar privind repartizarea către comune, cele trei orașe și către Municipiul Brăila a fondului reprezentând impozitul pe venit corespunzător cotei de 6% ce a fost încasat suplimentar în 2022, fiind vorba despre puțin peste 590.000 lei. Și atunci subiectul a stârnit contre pe tema modului cum au fost împărțite sumele.
