• poftă de muncă, forfotă şi un du-te-vino continuu se înregistrează la nivelul angajaţilor Consiliului Judeţean Brăila atunci când vine vorba de deplasări cu maşinile din dotare • poate părea o ironie, dar asta se înţelege dintr-o informare privind consumul de combustibil pe care instituţia a transmis-o, recent, redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei” • doar 5 Dacia Duster de care beneficiază Consiliul au consumat 4.502 litri de combustibil parcurgând 45.835 km de la începutul anului până în luna august, asta însemnând o factură de 34.400 lei (7.300 euro) • preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac consideră că nu este o valoare foarte mare, atât timp cât oamenii îşi fac treaba • la nivelul CJ Brăila nu sunt folosite doar aceste 5 maşini, iar dacă ne gândim la cotele aprobate de consilieri care se ridică la 82.200 litri combustibil/an numai pentru aparatul propriu, la care se adaugă şi cele pentru instituţiile subordonate, e clar că discutăm despre o adevărată avere în rezervoare
Forfotă continuă, muncă spornică, mii de kilometri parcurşi cu maşinile din dotare în judeţ şi în afara acestuia - cam aşa s-ar înţelege activitatea subordonaţilor Consiliului Judeţean Brăila, dacă ne luăm după o informare privind consumul de carburant de la începutul anului şi până în august. Chiar dacă, văzute cu ochiul liber de toată lumea, lucrurile nu prea “zbârnâie” la CJ Brăila, cert este că, pe hârtie, angajaţii şi o parte dintre şefi au o grămadă de treabă, astfel că sunt toată ziua pe drumuri încolo şi încoace în “interes de serviciu”. Cel puţin acesta a fost răspunsul sec la o întrebare în scris a redactorilor “Obiectiv - Vocea Brăilei” privind motivele acestor deplasări. Mai exact, plecând de la cotele generoase de combustibili alocate pentru aparatul propriu de către consilierii judeţeni, de 6.850 litri (500 l benzină şi 6.350 l motorină) pe lună, deci 82.200 litri combustibil pe an, redactorii noştri au cerut o situaţie concretă de la Consiliu privind kilometrii parcuşi, combustibilul consumat pe zi/lună/an, facturile de rigoare şi motivele deplasărilor. De asemenea, pentru că este cunoscut faptul că Dacia Duster nu are un consum de carburant foarte mare, am ales ca studiu de caz cinci maşini de acest tip, pe care CJ Brăila le are în dotare. Rezultatul? Din ianuarie până în august, aceste autoturisme au consumat 4.502 litri de combustibil, parcurgând 45.835 km, asta însemnând o factură de 34.400 lei (7.300 euro). Cea mai “forjată” maşină aparţine Direcţiei Tehnice, urmată de cea a secretarului judeţului şi cea a vicepreşedintelui Ionel Epureanu, iar la polul opus se află Dusterul de serviciu al celuilalt vice, Cătălin Murea, care nu prea a plecat din parcare.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac susţine că nu i se pare un consum exagerat şi nici un preţ foarte mare, dacă oamenii îşi fac treaba. Chiar şi aşa, acesta a punctat că se va face o analiză serioasă la nivelul tuturor instituţiilor subordonate pentru a se vedea dacă mai trebuie reduse cotele de combustibili. La rândul său, Epureanu ne-a precizat că majoritatea şoferilor de la CJ Brăila au atribuite câte două maşini şi că de multe ori şi alte direcţii apelează tot la aceste autoturisme, de unde şi consumul înregistrat.
Cert este că aceste cinci maşini nu sunt singurele din dotarea aparatului CJ Brăila şi dacă ne gândim şi că instituţiile subordonate au la rândul lor alocate cote foarte generoase de combustibil, reiese că în rezervoarele maşinilor de serviciu ale acestora se află o adevărată avere.
Cât au mers 5 Dacia Duster la Consiliul Judeţean şi cât plătim
Potrivit unei analize marca ProMotor privind consumul Dacia Duster în care se prezintă mai multe situaţii, ţinându-se cont de elemente precum trafic, număr de pasageri, bagaje, aer condiţionat pornit sau nu, tracţiune, stil de condus şi kilometri parcurşi, aflăm că în mod normal această maşină consumă în medie cam 5,3 - 5,5 l/100 km şi în cazuri extreme, cu număr maxim de pasageri, poate ajunge să consume 9,1 litri/100 km. Or, aproape toate maşinile Dacia Duster ale aparatului propriu al CJ Brăila, potrivit datelor furnizate de instituţie legate de consumul lunar, pleacă direct de la 8,3 litri/100 km, iar unele ajung chiar la 11,12 l/100 km, ceea ce înseamnă, mai în glumă mai în serios că ar cam avea probleme tehnice. De asemenea, potrivit calculelor noastre, cu un consum mediu de 5,3 l/100 km (maşina are capacitatea rezervorului de 50l) la o cotă lunară de combustibil de 250 l, un astfel de autoturism ar trebui să parcurgă 4.716 km pe lună. Având în vedere că sunt doar 20 de zile lucrătoare pe lună, rezultă faptul că o maşină Dacia Duster a CJ Brăila ar trebui să străbată 943 km o dată la 4 zile, deci să parcurgă în medie 235 km zilnic, urmând apoi să fie realimentată cu încă 50 l de combustibil pentru a consuma această cantitate generoasă de combustibil alocată. Să recunoaştem, este enorm!
Dar să le luăm pe rând:
Dusterul Direcţiei Tehnice şi Lucrări Publice (are alocaţi 250 l motorină pe lună). Potrivit informării CJ Brăila, această maşină ar înregistra cei mai mulţi kilometri parcurşi. Vorbim despre 98 km pe zi, 492 km pe săptămână, 1.968 km pe lună, 15.740 km parcurşi pe an. Maşina ar avea un consum lunar de 163,71 pe lună şi 1.309,71 litri pe an, iar costul deplasărilor pe lună se ridică la 964,25 lei şi 7.714,19 lei pe an (la un preţ de 5,89 lei/litru).
Pe următorul loc în top se află maşina secretarului judeţului Dumitrel Priceputu, folosită şi de Direcţia Administraţie Publică, Contencios, care de asemenea are dreptul la un consum lunar de 250 litri de benzină. Potrivit datelor furnizate de Consiliul Judeţean, această maşină parcurge în medie cam 63 de km pe zi, 315 pe săptămână, 1.251 pe lună şi 10.005 km pe an. Ei bine, acest lucru înseamnă un consum lunar de combustibil mediu de 139,19 litri pe lună şi 1.113,55 litri pe an. Ceea ce se traduce într-un cost al deplasărilor mediu de 825,40 lei pe lună, 6.603,35 lei pe an (la preţul de 5,93 lei/litru benzină).
Maşina vicepreşedintelui Ionel Epureanu este împărţită cu Direcţia de Strategii de Dezvoltare şi are alocată o cotă de 250 l motorină. Potrivit CJ Brăila ar parcurge 55 de kilometri (în medie) pe zi, 275 pe săptămână, 1.090 pe lună şi cam 8.717 km pe an. Asta înseamnă un consum mediu de 108,59 litri de motorină pe lună, respectiv 868,75 litri pe an. Costul deplasărilor estimat de CJ se ridică la 639,60 lei pe lună şi 5.116,93 lei pe an (la preţul de 5,89 lei/litru motorină).
Pentru Arhitectul şef al judeţului s-a alocat o cotă de 250 l benzină. De la CJ aflăm că maşina acestuia ar parcurge în medie cam 60 km pe zi, 300 km pe săptămână, 1.200 km pe lună, respectiv 9.599 km pe an. Ce înseamnă acest lucru pentru bugetul Consiliului Judeţean? Ei bine, discutăm despre un consum mediu estimat la 132,85 litri benzină pe lună şi 1.062,82 litri pe an. Deci, costuri ale deplasărilor de 787,80 lei pe lună şi chiar 6.302,52 lei pe an (la un preţ al combustibilului de 5,93 lei/litru benzină).
Cele mai puţine deplasări a înregistrat maşina vicepreşedintelui Cătălin Murea, împărţită cu Direcţia Administrare Patrimoniu şi Evidenţă Bugetară, care are alocaţi 250 l motorină. Acest automobil parcurge 22 km în medie pe zi, 111 km pe săptămână, 444 km pe lună şi 1.774 km pe an. Cu alte cuvinte, un consum de 36,97 litri pe lună, respectiv 147,86 litri pe an. Costul deplasărilor acestei maşini se ridică în medie la 217,75 lei pe lună, 870,90 lei pe an (la 5,89 lei/litru motorină).
Potrivit aceleiaşi informări a CJ Brăila, pentru toate aceste cinci maşini, în perioada 01 ianuarie şi până pe 31 august 2018, consumul de combustibil a fost 2.176,37 litri benzină din 4.000 litri cantitatea maximă alocată. Astfel că, după cum au ţinut să sublinieze aceştia, a rezultat o economie 1.823,63 litri. În ceea ce priveşte motorina, consumul înregistrat în primele 8 luni ale anului a fost de 2.326,32 litri din 6.000 litri alocaţi şi s-a făcut o economie de 3.673,68 litri. Practic, vorbim despre o factură totală de 34.400 lei (7.300 euro) pe 8 luni de zile (în ianuarie - 3.476,60 lei, februarie - 2.444,13 lei, martie - 4.419,39 lei, aprilie - 3.012,59 lei, mai - 6.085,12 lei, iunie - 5.615,08 lei, iulie - 6.363,12 lei, august - 2.884,91 lei).
Epureanu susţine că maşinile sunt pasate şi la alte direcţii
Vicepreşedintele CJ Brăila Ionel Epureanu a ţinut să puncteze că deşi maşinile sunt distribuite prin hotărâri către anumite direcţii din subordinea CJ Brăila, nu de puţine ori s-a întâmplat ca, la cerere, acestea să deservească şi reprezentanţi ai altor direcţii din subordine. Acesta a mai subliniat că şoferii de la Consiliu au de regulă câte două maşini în dotare, astfel că şi acest lucru influenţează deplasările şi automobilele folosite. Epurean a explicat că, de exemplu Cătălin Murea are acelaşi şofer cu arhitectul şef, astfel că de cele mai multe ori nu îşi mai ia propria maşină, ci merge cu Dusterul pus la dispoziţia celeilalte instituţii.
Cât despre motivele deplasărilor şi destinaţiile, Epureanu a venit cu o explicaţie ceva mai laborioasă faţă de răspunsul primit iniţial din partea instituţiei.
“În cazul meu, având partea de drumuri judeţene, preponderent fac deplasări pentru a verifica lucrările şi pentru a verifica starea drumurilor. Mai sunt deplasări la lucrările care se fac în asociere cu primăriile. Cei de la Direcţia Strategii merg la proiectele pe care le au în gestionare. De exemplu, a fost de curând o expoziţie la Vădeni, s-au dus cu materialele, le-au dus, au pregătit, în decurs de o săptămână au făcut câteva deplasări acolo. Vin proiectanţii la drumurile pe fonduri, merg cu ei, îi însoţesc pe traseu. Chestiuni de genul acesta. La proiectele care sunt pe Legea 350, cei care au evenimente ne invită. Urcă cel care monitorizează proiectul şi merge cu maşina în localitatea respectivă, pentru că nu sunt numai în municipiu. Sunt şedinţe la Bucureşti în care şi ei sunt convocaţi. La diferite workshopuri sau se merge la minister. Eu am fost de 7-8 ori anul ăsta pentru discuţii acolo. În linii mari cam acestea sunt. Cel puţin zona deplasărilor mele. Iarna, când sunt deszăpezirile, la fel, facem verificări pe trasee”, a afirmat Epureanu.
Sursa citată a mai explicat că şi arhitectul şef al judeţului are săptămânal deplasări la Slobozia unde se întruneşte Comisia pentru monumente, de asemenea aproape la două săptămâni o deplasare la Bucureşti.
Cum arată cotele de combustibili la CJ şi instituţiile subordonate
Prima dată în acest mandat cotele de combustibili pentru CJ Brăila, instituţiile şi serviciile publice subordonate, s-au stabilit într-o şedinţă ordinară din luna aprilie 2016. La vremea respectivă s-a discutat despre un total de 8.315 litri ???şi subiectul a stârnit un val de critici din partea consilierilor PNL, care au solicitat montarea de GPS-uri pe toate maşinile, suspectând că nu toţi angajaţii le folosesc strict în interes de serviciu. Ulterior, acel proiect a tot suferit modificări pe fragmente, din varii motive, cele mai importante fiind aprobate în luna octombrie 2017, când s-au stabilit normativele de cheltuieli privind consumul de carburanţi.
Cea mai recentă modificare a fost în şedinţa de luna trecută a CJ Brăila, când introducerea în schemă a unui nou utilaj cumpărat pentru întreţinerea drumurilor judeţene a condus la alocarea a încă 5.000 litri motorină lunar în schema consumului de carburanţi al aparatului propriu al instituţiei.
Dar să vedem exact cum arată în prezent cotele alocate pentru CJ şi toate instituţiile subordonate:
După cum am menţionat şi la momentul aprobării proiectului de hotărâre, pe lângă autoutilitara nou achizionată pentru care s-a alocat o cotă lunară de 5.000 litri motorină, cotele de carburanţi stabilite pentru maşinile CJ Brăila şi ale instituţiilor subordonate sunt extrem de generoase. Pentru maşina preşedintelui CJ (Opel Vectra) - 300 litri motorină, pentru maşina secretarului judeţului/ DAPC (Dacia Duster) - 250 litri benzină, pentru vicepreşedinte/DAPEB (Dacia Duster) - 250 l motorină, pentru celălalt vicepreşedinte şi Direcţia de Strategii de Dezvoltare (Dacia Duster) - 250 l motorină, pentru Arhitectul şef (Dacia Duster) - 250 l benzină, pentru Direcţia Tehnică şi Lucrări Publice (Dacia Duster) - 250 l motorină (tot la direcţia tehnică intră şi echipamentul multifuncţional de întreţinere şi reparare a drumurilor). La toate acestea se adaugă o autoutilitară - microbuz de 16 locuri (Renault Master) pentru care s-a alocat o cotă lunară de 100 l motorină şi o altă autoutilitară - camionetă (Ford Ranger) folosită pentru situaţii neprevăzute (vizite delegaţii interne sau externe, deplasări în situaţii de urgenţă în localităţi izolate şi greu accesibile din judeţ - 200 l motorină. Per total, asta înseamnă lunar 500 l benzină şi 6.350 l motorină pentru aparatul propriu al CJ.
Ei bine, din hotărârea aprobată în 2017 despre care aminteam mai sus, aflăm că situaţia privind cotele lunare de combustibili alocate direcţiilor şi serviciilor subordonate se prezintă în felul următor: Comisia Mixtă de Rechiziţii are alocaţi 100 l de benzină pentru un autoturism Dacia Logan. Centrul Militar Zonal Brăila are alocată o cotă totală de benzină de 250 l şi 50 l motorină, pentru 3 maşini (un Duster pentru comandant - 150 l benzină, un Logan pentru şef Stat Major, logistică - 100 l benzină şi un autocamion pentru Logistică - 50 l motorină). Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dunărea” Brăila are la rândul său 130 litri de benzină şi 450 l de motorină pentru o autoutilitară Opel (50 l motorină), două autoutilitare Mazda, o autoutilitară Mercedes, o autospecială Dacia Duster pentru intervenţii (câte 100 l/lună motorină fiecare), un vehicul utilitar de teren 8x8 cu şenile/roţi - 100 l benzină şi mijloace de intervenţie - încă 30 l benzină. Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului Brăila beneficiază de un total de 1.750 litri de combustibil lunar pentru 15 maşini - un microbuz, 13 autoturisme şi o autoutilitară. Muzeul Brăilei “Carol I” are la rândul său un consum lunar aprobat de 800 l pe lună, pentru două maşini - o autoutilitară Dacia Duster - 400 l şi o autoutilitară Renault - 400 l. Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” poate consuma lunar 300 l de combustibil în total. Vorbim despre două autoturisme - o Dacia Logan şi o Dacia Duster - câte 150 l fiecare. Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Brăila are 155 l combustibil lunar - 70 l pentru o Dacia Sandero şi 85 l pentru un Logan. Spitalul de Pneumoftiziologie are 400 l de combustibil/lună - 200 l pentru un Fiat şi 200 l pentru o autospecială Volkswagen. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila are 600 litri/lună pentru un autocar (300 l) şi două autoturisme - un Fiat Scudo şi un Logan - câte 150 l fiecare. Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila are posibilitatea să consume 1.110 l combustibil pe lună pentru 9 autovehicule printre care şi 4 autoutilitare. Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Vespasian Lungu” are la rândul său 320 l de combustibil la dispoziţie, lunar pentru două autoturisme - un Fiat Scudo şi un Logan - câte 160 l fiecare. Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Brăila are 150 l combustibil la dispoziţie pentru o autoutilitară Dacia. Filarmonica “Lyra - George Cavadia” Brăila are 100 l combustibil lunar, pentru un autoturism Daewoo Nubira II.
Cu alte cuvinte, dacă ar vrea, aparatul propriu al Consiliul Judeţean poate consuma într-un an 82.200 litri de combustibil iar dacă adăugăm şi cotele instituţiilor subordonate ajungem la un total de: 161.580 litri pe an.
Chiriac: «Avem GPS pe toate maşinile din aparatul propriu. Oamenii îşi fac treaba. Urmează să montăm şi la instituţii»
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, preşedintele Consiliului Judeţean Francisk Chiriac a precizat la rândul său că deplasările celor din aparatul propriu sunt strict în interes de serviciu şi mai mult decât atât, sunt monitorizate, deoarece fiecare autoturism are montat un sistem GPS şi sondă litrometrică.
“Oamenii îşi fac treaba. Maşina arhitectului-şef pleacă în judeţ, la fel cum merge şi maşina de la Direcţia Tehnică. Arhitectul-şef merge la fiecare comună, că au treabă pe partea aceasta. Maşina de la Direcţia Tehnică merge la toate lucrările, asfaltări şi la contractele de asociere pentru oamenii care sunt în comisiile de recepţie. Cea de la Juridic merge la Galaţi, la Bucureşti, la procese când e nevoie şi îi monitorizează pe avocaţii pe care îi avem. De obicei la Brăila merg pe jos, dar la Curtea de Apel Galaţi, la Bucureşti, pe unde mai au procese prin ţară. Deci fiecare maşină merge unde trebuie. Plus că fiecare vicepreşedinte are şi el în custodie o maşină. Domnul Murea are maşina de la juridic şi o foloseşte când nu are treabă Direcţia în interes de serviciu de la ora 8:00 la 16:30. La fel şi domnul Epureanu pe Direcţia Tehnică şi pe Strategii. I-am cuplat cu maşinile de la altă direcţie. Şi dacă nu sunt maşini disponibile şi maşina preşedintelui pleacă la Bucureşti cu cei de la direcţia care are nevoie. Eu dau maşina preşedintelui ori de câte ori este nevoie, în interes de serviciu, astfel încât să se deplaseze şi să rezolve problemele Consiliului Judeţean”, a declarat Chiriac.
Întrebat cum i se pare valoarea facturii pentru primele 8 luni ale anului ca urmare a consumului celor cinci maşini Dacia Duster pe care le folosesc subordonaţii săi, Chiriac a subliniat că nu i se pare mare.
“Eu ştiu că la combustibili se fac economii. Chiar putem face o comparaţie cu anul în care nu aveam GPS-uri pe maşini. Eu spun că nu este o sumă foarte mare pentru 8 luni, la o instituţie precum Consiliul Judeţean. Direcţia Economică îmi spune de fiecare dată că avem economii la combustibil. Ceea ce este un lucru bun. Avem economii peste tot. Discuţiile sunt legate de cote, dar acestea sunt maxime. Dacă nu se consumă nu se atribuie luna viitoare. Toată lumea trebuie să se încadreze în cota maximă lunară. Dau un exemplu, eu am cotă de 300 l, şi dacă în septembrie am consumat 100 l, asta nu înseamnă că în octombrie cer 500 l. Nu! Am cota tot de 300 l. Şi vă spun că niciodată nu s-a depăşit şi niciodată nu s-a dat suplimentar pentru nicio maşină. Aşa vom face şi cu utilajele pe care le-am achiziţionat. O să facem o cotă maximă. Vedem în 2-3 luni, facem un calcul şi vedem cam care este media lunară de consum. Îi adăugăm un 10 - 20% pentru că va fi perioada de iarnă când se consumă mai mult, ţinând cont că motorul trage din greu şi trebuie să se încadreze în limita cotei respective. Plus că toate maşinile CJ au GPS, au sondă litrometrică, deci nu avem niciun fel de problemă şi fiecare litru îl vedem pe foaia de parcurs la Direcţia de Patrimoniu. Fiecare maşină are dosar, cu bonuri de alimentare, câţi kilometri a făcut, din aplicaţie putem vedea şi dacă a mers cu viteză şi putem da şi sancţiuni şoferului”, a mai adăugat sursa citată.
Chiriac a precizat şi că va solicita să se facă o analiză comparativă între consumul maşinilor aparatului propriu al CJ Brăila şi cel înregistrat de maşinile instituţiilor din subordine care nu au GPS, iar acolo unde va constata nereguli, va propune diminuarea cotelor. Mai mult, acesta a adăugat că va solicita tuturor instituţiilor să monteze sistem GPS pe maşini în viitorul apropiat.
Precizăm că, pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a CJ Brăila din această lună se află un proiect privind o nouă modificare la Hotărârea nr. 266/27 octombrie 2017, tot la capitolul cotelor lunare aprobate pentru aparatul propriu al Consiliului Judeţean. Potrivit preşedintelui CJ Brăila este vorba despre un tractor nou achiziţionat care va primi o cotă lunară maximă de aproximativ 2.500 l.
