ECONOMIC
Milioane de euro pentru fermieri
• în centrul logistic ce va avea o capacitate de peste 3.500 mp vor putea fi aduse legumele produse de fermierii brăileni, iar acestea vor fi valorificate pentru comercializare • construcţia propriu-zisă a centrului ar urma să înceapă în toamna acestui an, iar într-o primă fază se vor crea peste 30 locuri de muncă • „Acest depozit de legume în oraşul Însurăţei va aduce plus valoare pentru întreaga zonă, pentru oraş, dar şi pentru comunele limitrofe. Suntem alături de fermieri prin fapte, nu prin vorbe!”, a declarat Francisk Iulian Chiriac, preşedintele CJ Brăila
Veste bună pentru fermierii brăileni! În oraşul Însurăţei din judeţul Brăila se va construi un depozit de legume în valoare de 5 milioane euro! Principalul avantaj al unui astfel de proiect este că le va oferi legumicultorilor din județul Brăila posibilitatea de a-și colecta și depozita produsele într-un mediu optim, pentru a le putea ulterior valorifica în condiții cât mai avantajoase către marile lanțuri comerciale. Investiţia este finanţată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Casa Română de Comerţ Agroalimentar UNIREA, în parteneriat cu unităţile administrativ teritoriale. Amplasamentul viitorului depozit a fost stabilit pe un teren de 40.000 mp, iar licitaţia pentru construirea centrului logistic pentru stocare, condiţionare şi livrare a legumelor ar urma să fie lansată vara aceasta.
Terenul unde va funcţiona centrul se află la intrarea în oraşul Însurăţei, acolo unde a fost prezent, ieri, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, alături de Ionuţ Radu – director general al Casei UNIREA, și Sorin Moise – secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Cei trei au oferit mai multe detalii despre noul proiect, dar şi despre investiţiile viitoare ce vor avea loc în sectorul agricol. De asemenea, la eveniment au fost prezenți şi Florentina Carşote, primarul oraşului Însurăţei, dar şi parlamentarii PSD Brăila – Ion Rotaru, Mircea Florin şi Nicu Niţă, prefectul judeţului – Iulian Timofei, precum şi fermieri brăileni.
„Susţinem dezvoltarea economică a judeţului, cu mare accent pe agricultură”
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a declarat că depozitul de legume ce se va înfiinţa la Însurăţei va contribui la dezvoltarea economică a întregului judeţ.
„Este un moment important pentru oraşul Însurăţei şi pentru judeţul Brăila. Împreună cu domnul director general al Casei UNIREA, Ionuţ Radu, cu domnul Moise Sorin, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, cu doamna Florentina Carşote, primarul oraşului Însurăţei, cu parlamentarii şi cu colegii noştri, am venit să punem bazele, să facem primul pas pentru construirea unui depozit foarte important de legume, ce se va face prin Casa UNIREA. Întotdeauna am susţinut dezvoltarea economică a judeţului, cu mare accent pe agricultură, pe fermieri, iar acest depozit, în oraşul Însurăţei, eu zic că aduce plus valoare pentru întreaga zonă, pentru oraş, dar şi pentru comunele limitrofe. Acesta este scopul nostru: de a dezvolta economic judeţul Brăila, prin producţie, prin procesare. Suntem alături de fermieri prin fapte, nu prin vorbe! Şi cred că am demonstrat-o şi o vom demonstra în continuare”, a declarat Chiriac.
La rândul său, primarul oraşului Însurăţei, Florentina Carşote, a mărturisit că proiectul centrului de colectare a legumelor era mult aşteptat de fermieri.
„În numele meu şi al locuitorilor oraşului Însurăţei, vreau să mulţumesc tuturor celor care au făcut ca acest proiect să se întâmple. Locuitorii din Însurăţei aşteptau acest proiect şi noi ne-am dorit să demonstrăm că muncim pentru ei şi le acordăm tot sprijinul de care au nevoie”, a afirmat aceasta.
„Acest centru logistic ajută în mod real producătorul”
Ionuţ Radu, directorul general al Casei Române de Comerţ Agroalimentar UNIREA, a vorbit despre beneficiile pe care acest proiect îl va aduce legumicultorilor din judeţul nostru.
„Trebuie să menţionez că eu la bază sunt fermier, agricultor-legumicultor, deci înţeleg foarte bine problemele reale cu care se confruntă astăzi micii fermieri. Şi atunci, ca director la această societate naţională care se numeşte Casa UNIREA, am şansa, împreună cu colegii mei, de a veni în ajutorul fermierilor prin câteva acţiuni. Iar una dintre aceste acţiuni constă în construcţia unui centru logistic de peste 3.500 mp. Acest centru logistic are capacitatea de stocare, condiţionare, ulterior intervine partea de livrare şi, de ce nu, în paralel, putem vorbi şi de procesare pe zona de legume-fructe. Noi avem în plan şi construcţia unei sere, unei staţii de biogaz, de aceea am şi sugerat UAT-ului acestuia o suprafaţă mai mare de teren (…) Suntem în procedură de elaborare a anumitor studii, cred că în această vară vom demara şi licitaţiile, eu sper că până în toamnă va începe şi construcţia. Investiţia într-un astfel de proiect este estimată în jurul valorii de 5 milioane euro”, a declarat Ionuţ Radu.
Acesta a enumerat apoi şi alte beneficii pe care centrul de colectare le va aduce legumicultorilor din zonă, cum ar fi sprijinul în accesarea de fonduri europene.
„Ştim cu toţii cu ce problemă se confruntă legumicultorii astăzi şi în general producătorii din agricultură, în sensul că nu au capacităţi de stocare, nu au variante de livrare. Această societate naţională Casa UNIREA vine în mod real în favoarea producătorului nu doar prin faptul că le crează spaţiul unde să-şi depoziteze produsele, ci poate ajuta şi pe partea de consultanţă tehnică, accesul la fonduri europene, îi poate ajuta cu bani de marketing, PR. Foarte important, trebuie să privim şi aspectul social al Casei UNIREA şi al acestor centre logistice. Pe lângă faptul că acestea rezolvă probleme certe ale producătorilor, astfel de proiecte pot ţine viu satul românesc, pot păstra tinerii în obârşia lor”, a mai spus acesta.
Directorul general al Casei Române de Comerţ Agroalimentar UNIREA a mai precizat că prin acest centru se vor crea într-o primă fază peste 30 locuri de muncă, iar numărul acestora va creşte pe măsură ce nivelul de activitate va creşte.
„Produselor fermierilor vor ajunge mai repede la raft şi la consumatorul final”
Asta a declarat Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
„Prin Casa de Comerţ UNIREA dorim să se integreze toate programele pe care Ministerul Agriculturii le desfăşoară pentru fermieri. Să reuşim prin Casa de Comerţ UNIREA ca produsele fermierilor să ajungă mai repede la raft şi la consumatorul final, care va avea acces bineînţeles la produse de calitate. De trei ani, de când sunt în Ministerul Agriculturii, foarte mulţi fermieri s-au plâns că nu reuşesc să ajungă cu produsele lor pe rafturile de lanţurilor de retail. Avem la Casa de Comerţ UNIREA o conducere nouă, un director general nou, o persoană care vine din privat şi ştie foarte bine ce înseamnă şi care sunt problemele fermierilor. Acest depozit din această zonă, din Însurăţei, va colecta legume de pe tot cuprinsul judeţului Brăila. De la Jirlău până la Tichileşti, Unirea şi Viziru, toţi fermierii vor putea aduce legume aici”, a spus acesta.
Sorin Moise a venit şi cu o altă veste bună pentru fermieri: „Până la sfârşitul lunii august, Ministerul Agriculturii va scoate la licitaţie o serie de lucrări pentru infrastructura principală a sistemului de irigaţii din terasa Viziru. O sumă destul de importantă, aproape 50 milioane euro care vor reveni aici. Ştim că se irigă în judeţul Brăila, dar irigatul şi folosirea intensivă a acestor canale au mai dus la anumite probleme, astfel încât încercăm să le reparăm pe toate în următorii doi-trei ani”, a precizat secretarul de stat.
Viitorul depozit rezultat în urma investiției de 5 milioane euro de la Însurăţei va fi unul din cele șapte centre de acest fel realizate de Casa Română de Comerț Agroalimentar UNIREA.
După ce depozitul va deveni operaţional, tot în zona Viziru – Însurăței, o cooperativă de fermieri urmează să realizeze o fabrică de procesare legume.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
ECONOMIC
Parteneriat strategic important. România, poarta de intrare în UE pentru Kawasaki
* este vorba despre un memorandum semnat la Tokyo între Transgaz, prin semnătura directorului general, Ion Sterian și Kawasaki Heavy Industries, prin
Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki * companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est
Săptămâna trecută, mai exact pe data de 20 octombrie, la Tokyo, în Japonia, în cadrul Forumului pentru Inovare România – Japonia, SNTGN Transgaz SA și Kawasaki Heavy Industries au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului.
Din partea Transgaz, Memorandumul a fost semnat de brăileanul Ion Sterian, Director General al SNTGN Transgaz SA, iar din partea Kawasaki Heavy Industries de Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki. Memorandumul de Înțelegere a fost semnat în prezența oficialilor guvernamentali din Japonia și România.
Prin semnarea acestui memorandum, companiile stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice conexe și al dezvoltării de proiecte comune România–Japonia.
Mai exact, companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est. Ca primă fază a acestei colaborări, Kawasaki intenționează să înceapă testele demonstrative în România pentru transportul onshore al hidrogenului pur folosind compresorul său de hidrogen centrifugal (KM Comp-H 22).
Această demonstrație va fi prima inițiativă din lume care vizează realizarea transportului pe scară largă de gaze cu hidrogen prin conducte. Demostrația se va desfășura în cadrul proiectului intitulat “România / Proiect demonstrativ de studiu de fezabilitate privind lanțul de aprovizionare cu hidrogen: Compresor centrifugal pentru transportul terestru al hidrogenului gazos”. Proiectul a fost selectat pentru a face parte din programul “Co-creare orientată spre viitor cu Sudul Global” (inclus în bugetul suplimentar pentru anul fiscal 2024 al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia – METI), care vizează sprijinirea reconstrucției Ucrainei și consolidarea colaborării cu țările din Europa Centrală și de Est.
Prin intermediul acestui proiect demonstrativ, Kawasaki își va valorifica expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul compresoarelor centrifuge pentru hidrogen, contribuind astfel la realizarea unui transport terestru eficient al hidrogenului gazos, precizează compania.
„Reducerea costurilor de furnizare a hidrogenului este esențială pentru adoptarea pe scară largă a energiei pe bază de hidrogen la nivel mondial. Ca un mijloc de a realiza acest lucru, așteptările cresc pentru conductele onshore capabile să transporte eficient volume mari de hidrogen. Una dintre provocările cheie pentru realizarea unor astfel de conducte este nevoia de tehnologie care poate comprima în mod eficient volume mari de gaz hidrogen pur la presiuni ridicate într-un spațiu limitat.
Prin acest proiect demonstrativ, Kawasaki își va folosi expertiza în compresoarele de hidrogen centrifuge dezvoltate de-a lungul anilor pentru a ajuta la realizarea unui transport eficient pe gaz pe bază de hidrogen onshore”, transmite grupul japonez. Kawasaki își propune să stabilească transportul pe gaz pe bază de hidrogen la scară largă prin conducte și, prin legarea acestei tehnologii cu gama sa diversă de produse pe bază de hidrogen (turbine, motoare, nave de transport, rezervoare etc.), să construiască un lanț de aprovizionare cu hidrogen, contribuind astfel la realizarea unei lumi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Potrivit directorului general al Transgaz, colaborarea dintre cele două companii, susținută de guvernele României și Japoniei, este estimată la 21 de milioane de euro, valoare care include echipamentele, tehnologiile și activitățile de cercetare și testare.
„Prin semnarea acestui MoU, atât Transgaz, cât și Kawasaki Heavy Industries își propun să materializeze conceptul Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre utilizând compresorul centrifugal de hidrogen al KHI, într-un sistem sigur, în buclă închisă”, a explicat Ion Sterian.
CELE MAI CITITE
