Autorităţile judeţene brăilene au ajuns în situaţia de a pierde fonduri europene de zeci de milioane de euro, fiindcă, în trei ani de zile, n-au fost în stare să facă demersurile necesare pentru accesarea acestor bani. Încă din 2009, când, la presiunea Uniunii Europene, toate vechile gropi de gunoi din judeţul nostru s-au închis, se vorbeşte despre implementarea unui sistem superperformant, de colectare, depozitare şi reciclare a deşeurilor. Pentru asta, Consiliul Judeţean se lăuda, în 2009, că o să atragă 25 milioane de euro, prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi că, până în 2013, noul sistem va deveni operaţional. Ne aflăm la sfârşitul lui 2011 şi autorităţile brăilene n-au reuşit să finalizeze formalităţile pentru atragerea fondurilor. Ineficienţa Brăilei, dar şi a altor 16 judeţe aflate în aceeaşi situaţie, a produs iritare la Bucureşti. Ministrul Mediului a lansat un ultimatum: dacă într-o lună nu se face cererea de finanţare, banii vor fi direcţionaţi către alte proiecte, iar judeţele codaşe vor rămâne cu ochii-n soare.
"Veţi pierde banii!"
Săptămâna trecută, ministrul Laslo Borbely a avertizat că 17 judeţe, printre care şi Brăila, sunt în pericol să piardă finanţarea pentru rezolvarea problemei colectării şi depozitării civilizate a deşeurilor. "Dacă nu reuşiţi să finalizaţi aplicaţiile de finanţare pentru proiectele privind sistemul de management integrat al deşeurilor, veţi pierde banii. Am discutat cu dumneavoastră de nenumărate ori, dar nu văd niciun progres şi este ultima oară când vă cer acest lucru. Vă mai acord o lună să vă clarificaţi situaţia, altfel veţi pierde fondurile", le-a spus ministrul reprezentanţilor judeţelor în cauză, în cadrul unei şedinţe desfăşurate la Bucureşti.
Pentru Brăila miza este foarte mare, având în vedere că judeţul nostru ar trebui să beneficieze de circa 20 milioane de euro, fără TVA, pentru a-şi pune la punct un sistem modern de colectare şi depozitare a deşeurilor. Problema trenează de câţiva ani, însă autorităţile judeţene recunosc că, abia acum, în al 12-lea ceas, demersurile pentru accesarea banilor sunt în curs de finalizare. Astfel, secretarul Consiliului Judeţean, Nicu Filote, ne-a declarat că a fost conceput un "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila" pentru care urmează ca pe parcursul acestei luni să se aprobe indicatorii tehnico-economici şi studiul de fezabilitate. "După îndeplinirea acestor condiţii, se va face cererea de finanţare. Ca proceduri, suntem înaintea celorlalte judeţe menţionate de ministrul Borbely", a ţinut să puncteze secretarul Filote.
Important este că "Sistemul de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila" are acord de mediu, primit încă din luna iulie a acestui an de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi.
Concret, acest proiect pentru implementarea căruia urmează să se investească 25 milioane de euro din finanţări europene ar trebui să schimbe din temelii felul cum se rezolvă problema deşeurilor în prezent. Astfel, în 28 de luni de la începerea finanţării, trebuie implementat un sistem de colectare selectivă a gunoaielor, pe două componente, umed şi uscat, în toate localităţile din judeţ. Mai trebuie construite o staţie de transfer în extravilanul oraşului Însurăţei şi o staţie de sortare şi de tratare mecano-biologică (compostare) în extravilanul comunei Vădeni. O componentă importantă o reprezintă realizarea unui depozit de deşeuri nepericuloase şi a unei staţii de sortare în extravilanul oraşului Ianca. Acestea vor deservi întreg judeţul Brăila după ce, în 2026, se va închide actualul depozit ecologic de la Muchea.
La marginea comunei Cazasu se vede cât de bine funcţionează "soluţia tranzitorie de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere"
Pe hârtie, lucrurile arată bine
Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila ne-a informat că, încă de anul trecut, în judeţul nostru s-a implementat o soluţie tranzitorie de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere, ce va funcţiona până la definitivarea Sistemului de management integrat al deşeurilor. Astfel, în 2010 au fost amenajate zece puncte zonale pentru colectarea deşeurilor, prevăzute cu containere de mare capacitate (32 metri cubi), la Frecăţei, Şuţeşti, Surdila Găiseanca, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Jirlău, Movila Miresii, Măxineni şi Traian.
"Fiecărui punct de colectare îi sunt arondate câte trei comune şi fiecare răspunde pentru colectarea deşeurilor de la populaţie şi depunerea acestora la punctele zonale. Deşeurile sunt colectate de la locuinţe în saci de plastic, transportate cu ajutorul tractoarelor cu remorcă şi descărcate în containere. După umplere, containerele sunt transportate de către SC «Compania Romprest Service» SA la depozitul Muchea pentru eliminare. Containerele vor fi integrate ulterior în sistemul noilor investiţii şi vor deservi localităţile din Insula Mare a Brăilei, precum şi municipiul Brăila, pentru deşeurile din parcuri şi grădini, care vor fi compostate", se arată într-un document întocmit de APM Brăila.
După cum se vede, pe hârtie lucrurile arată bine. Teoretic, gunoaiele se strâng în punctele zonale de colectare, apoi ajung la depozitul ecologic de la Muchea. Colectarea este făcută cu firme specializate, cu care primăriile locale au încheiat contracte de prestări servicii. În practică, însă, mare parte din aceste deşeuri ajung pe câmpurile de la marginea localităţilor, fiindcă mulţi dintre băştinaşi nu încheie contracte cu firmele de salubrizare, preferând să rezolve problema gunoaielor încărcându-le în căruţă şi aruncându-le unde le vine la îndemână. Un astfel de exemplu poate fi văzut la doi paşi de Brăila, mai exact la marginea comunei Cazasu, unde hectare întregi de teren arabil sunt ocupate de resturi menajere şi de deşuri inerte provenite din demolări. Autorităţile locale spun că deşi taxa de salubrizare este de numai 10 lei per familie, doar 60% dintre gospodăriile comunei au încheiat contracte de salubrizare cu firma "Braicata", care prestează astfel de servicii în zonă. Ceilalţi (40%) duc deşeurile la marginea localităţii. În plus, în aceleaşi locuri dintre Cazasu şi Brăila vin cu moloz provenit din demolări şi brăileni domiciliaţi în municipiu, care, cu sau fără implementarea sistemelor de management integrat al deşeurilor, refuză să se civilizeze.
