• una dintre prevederile OUG 114 a Guvernului Viorica Dăncilă se referă la majorarea salariului minim în construcţii la 3.000 lei, ceea ce a condus la actualizări de finanţare cu plus pentru mai multe proiecte legate de reabilitarea drumurilor judeţene • consilierii judeţeni au aprobat, deocamdată, doar cinci astfel de actualizări, dar care înseamnă deja un total de 1.220.693 lei suplimentar, din care 708.648 lei bani de la bugetul local • subiectul a stârnit critici din partea consilierilor de opoziţie, care au sesizat că se dau sume mai mari fără să se execute lucrări în plus, doar pentru ca anumiţi constructori să îşi plătească angajaţii • aceştia au vorbit despre un total de 24 milioane euro în plus, doar pentru drumuri • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a precizat că în caz contrar ar exista riscul unor litigii şi blocarea de lucrări pe sectoare importante de drumuri judeţene
Situaţie problematică la Consiliul Judeţean ca urmare a aplicării prevederilor controversatei “Ordonanţe a Lăcomiei”, care vizează, printre altele, majorarea salariului minim în construcţii la 3.000 lei. Efecte care înseamnă bani alocaţi în plus de către autorităţi la proiectele privind reabilitarea drumurilor judeţene şi nu numai. Practic, consilierii judeţeni au avut, deocamdată, pe ordinea de zi a celei mai recente şedinţe ordinare, cinci astfel de proiecte care vizau actualizarea valorilor de finanţare, ca urmare a prevederilor OUG 114/2018. Însă lucrurile vor continua şi cu altele, după cum a anunţat chiar preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac. La un calcul simplu, observăm că numai la aceste cinci proiecte care au vizat lucrările la DJ 221B Brăila - Vădeni, DJ212A Brăila - Măraşu (unde constructor este firma gălăţeană “Tancrad”), DJ211B Victoria - Mihai Bravu (Drumuri şi Poduri SA Slobozia), DJ255A Cotu-Lung - DN23 şi DJ203R, DJ11-Lişcoteanca (“Eurobuilding” SRL Brăila), actualizările valorii de finanţare au însemnat un plus total de 1.220.693,29 lei, din care 708.648,23 lei bani de la bugetul local. Mai mult, dacă la majoritatea proiectelor valoarea de finanţare actualizată nu a depăşit indicatorii tehnico-economici aprobaţi iniţial şi nici valoarea alocată de la bugetul de stat, conform contractelor de finanţare, la drumul de la Măraşu a existat o sumă care a sărit şi de acest prag, fiind vorba despre cheltuieli care nu au fost prinse iniţial în proiect şi pe care Consiliul şi le-a asumat ulterior. Discutăm de proiecte realizate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) etapa a 2-a, dar nu numai.
Consilierii judeţeni de opoziţie au sesizat faptul că se încearcă trecerea cu vederea asupra unor efecte adverse ale “Ordonanţei Lăcomiei”. Mai mult, aceştia au solicitat respingerea proiectelor în cauză, pe motiv că nu sunt obligatorii, chiar dacă anumiţi constructori s-ar fi plâns că nu mai au bani să îşi plătească angajaţii. Aceştia au atras atenţi că numai pentru lucrările la drumurile judeţene discutăm despre o suplimentare totală de 24 milioane euro, ceea ce nu e normal, pentru că la nivelul câştigătorilor licitaţiilor nu se schimbă datele problemei în privinţa a ceea ce au de realizat conform contractelor. De cealaltă parte a baricadei, preşedintele CJ Brăila a explicat că, dacă nu vor trece aceste proiecte, riscul de a se ajunge la litigii cu constructorii, dar şi la blocarea lucrărilor pe nişte sectoare de drum extrem de importante, ar fi foarte mare.
Cum arată tabloul finanţărilor pentru cele 5 sectoare de drum
În rapoartele proiectelor de hotărâri amintite se specifică faptul că printr-o adresă emisă de MDRAP s-a solicitat actualizarea devizului general, ca urmare aplicării prevederilor art. 71, alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018, privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, însoţit de aprobarea CJ Brăila a noilor valori de finanţare, atât de la bugetul de stat cât şi de la bugetul local (cofinanţare).
Astfel, la proiectul privind “Lucrările de reabilitare DJ 221B, Brăila - Vădeni, km. 1^000 ÷ km. 7^300”, discutăm în prezent despre un total general de 10.134.858 lei (cu TVA), din care 5.339.212,93 lei (cu TVA) bani privind restul de realizat al lucrării. Valoarea de finanţare de la bugetul de stat actualizată este de 9.984.501,94 lei (cu TVA), din care 5.256.858,43 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de făcut. În timp ce valoarea de finanţare de la bugetul local actualizată este de 150.356,06 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat - 82.354,50 lei (cu TVA). Precizăm că iniţial, printr-o hotărâre CJ din iulie 2018 valoarea de finanţare a acestui proiect a fost fixată la un total general de 9.964.263,87 lei (cu TVA), din care 9.815.396,61 lei (cu TVA) - finanţare de la bugetul de stat, respectiv 148.867,26 lei (cu TVA), finanţare de la bugetul local. Deci 170.594,13 lei în plus şi 1.488,8 lei în plus de la nivel local.
La proiectul privind “Modernizarea drumului judeţean DJ 212 A, Brăila - Măraşu, km 42^000 ÷ km 59^000, judeţul Brăila”, avem o valoare totală actualizată de 23.563.491,24 lei (cu TVA) din care rest de finanţat actualizat 13.089.143,53 lei (cu TVA). De la bugetul de stat ar fi 22.531.594 lei (cu TVA), din care 12.186.526,73 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de lucrat. De la bugetul local discutăm despre 1.031.897,24 lei (cu TVA) cu un rest de finanţat actualizat de 902.616,80 lei (cu TVA). Precizăm că în proiectul iniţial, valoarea totală era de 22.827.156,51 lei (cu TVA) din care, 22.498.712,79 lei (cu TVA) bani de la bugetul de stat şi doar 328.443,72 lei (cu TVA) de la bugetul local, însă ar fi intervenit câteva elemente în plus care nu pot fi finanţate de la nivel naţional, după cum a explicat şeful CJ Brăila. Deci 736.334,49 lei suplimentari din care 703.453,52 de la nivel local.
În cazul “Lucrărilor de reabilitare a DJ 211B, Victoria - Mihai Bravu, km 17^550 - km 27^550, judeţul Brăila”, totalul general al lucrării înseamnă 10.357.991,99 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 6.062.285,60 lei (cu TVA). Valoarea de finanţare de la bugetul de stat actualizată este de 10.178.669,76 lei (cu TVA), din care 5.972.625,68 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de executat. În ceea ce priveşte valoarea de finanţare de la bugetul local actualizată, aceasta înseamnă 179.322,23 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 89.659,92 lei (cu TVA). Iniţial, totalul general era de 10.202.925,93 lei (cu TVA), din care: 10.025.357,70 lei (cu TVA) bani de la bugetul de stat şi 177.568,23 lei (cu TVA) de la cel local. Adică 155.066,06 lei în plus şi 1.754 lei de la nivel local.
La “Modernizarea drumului judeţean DJ 255 A, Cotu Lung-DN 23, km 26^000 ÷ km 30^000 judeţul Brăila”, valoarea totală a proiectului este în prezent 4.848.118,49 lei (cu TVA), din care rest actualizat de executat - 1.304.567,97 lei (cu TVA). Aici, de la bugetul de stat se alocă 4.748.881,03 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat de 1.259.519,11 lei (cu TVA), în timp ce valoarea de la bugetul local actualizată se ridică la 99.237,46 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat - 45.048,86 lei (cu TVA). Până la OUG 114, situaţia finanţării acestui proiect se prezenta în felul următor: valoare totală 4.828.117,40 lei (cu TVA) din care 4.729.058,78 lei (cu TVA) de la bugetul naţional şi 99.058,62 lei (cu TVA) de la cel local. Discutăm despre 20.001 lei în plus, din care 178 lei de la nivel local.
De asemenea, la “Modernizarea drumului judeţean DJ 203 R, DJ 211 - Lişcoteanca, km 22^500 ÷ km 24^500, judeţul Brăila”, discutăm despre un total general de 3.245.342,95 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 2.764.336,96 lei (cu TVA). De la bugetul de stat se alocă 3.178.372,75 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 2.725.698,09 lei (cu TVA), în timp ce de la bugetul local - 66.970,20 lei (cu TVA), din care 38.638,86 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de lucrat. Ei bine, iniţial, totalul general al lucrării era de 3.106.645,91 lei (cu TVA), din care 3.041.448,78 lei (cu TVA) de la bugetul de stat şi 65.197,13 lei (cu TVA) de la cel local. Cu alte cuvinte, 138.697,04 lei în plus, din care 1.773 de la nivel local.
În total, aşa cum am precizat mai sus, doar la aceste cinci sectoare de drum avem de-a face cu o suplimentare de 1.220.693,29 lei, din care 708.648,23 lei bani care vin strict de la bugetul local.
Contre, avertismente, dar şi bani aprobaţi în plus pentru firme
Problema acestor proiecte legate de actualizarea finanţărilor pentru cele cinci drumuri s-a discutat în bloc în cadrul şedinţei CJ Brăila. Preşedintele PNL, Alexandru Dănăilă, a dorit să atragă atenţia asupra faptului că, odată cu creşterea salariilor în construcţii la 57%, pentru judeţul nostru, acest aspect înseamnă un impact de 24 milioane euro pentru toate lucrările aflate în derulare în momentul de faţă. Acesta a avertizat că banii alocaţi suplimentar se vor duce la constructori, însă pentru executarea lucrărilor pe care le-au contractat şi le au în derulare, nimic în plus. Dănăilă a precizat că din punctul său de vedere aceste proiecte nu sunt obligatorii şi pot fi respinse, deoarece constructorii nu vor putea rezilia contractele doar pentru că nu li se acceptă propunerea de a se mări tariful ca să îşi poată plăti angajaţii. De altfel, tabăra PNL-iştilor a ţinut să sublinieze că orice constructor îşi face anumite calcule în momentul în care participă la licitaţii şi îl priveşte dacă ia sau nu în calcul anumite posibile schimbări de legislaţie care vizează creşteri salariale.
“Noi acum avem posibilitatea să aprobăm, dar nu obligaţia să dăm acea majorare, iar propunerea noastră este să nu aprobăm nicio creştere, pentru că eu sunt convins că nici un constructor din cei care au câştigat licitaţia nu au venit cu preţul în deviz de 1.960 lei pentru muncitorii care execută aceste lucrări. Categoric cred că toată lumea are un profit substanţial şi cred că este loc şi pentru ca dânşii să finalizeze lucrările în condiţiile acestea şi să lase banii Consiliului Judeţean pentru finanţarea altor proiecte”, a afirmat Dănăilă.
La rândul său, consilierul judeţean PND Cătălin Iordache a atras atenţia că la toate proiectele de pe ordinea de zi care vizează aceste actualizări financiare, proiectantul este acelaşi - SC ADD Global Design SRL din Galaţi, care îl are ca reprezentant legal pe Lucian Andrei Stancu, cu precizarea că acesta ar avea legături cu unele dintre firmele constructoare, ceea ce i se pare un conflict de interese.
“Din nefericire, firma care a făcut proiectele de la punctul 6 la punctul 12 de pe ordinea de zi este a cumnatului domnului de la SC «Tancrad», cel care face şi unele dintre lucrări. Nu vedeţi nici un conflict de interese aici?! Puteţi să-l întrebati pe domnul director de la Direcţia Tehnică dacă este adevărat? Cel care a făcut caietul de sarcini şi a participat din punct de vedere tehnic la realizarea lui e una şi aceeaşi persoană cu cel care construieşte. (...) Nu este normal să mărească valoarea, pentru că este evident că ei cunosc ratele de profit şi la unii şi la alţii. În al doilea rând, toate firmele participante sunt firme foarte mari şi deci au profituri foarte mari. Nu trebuie să avem noi grija acestora. Noi trebuie să avem grija banilor pe care îi cheltuim...”, a declarat Iordache.
Precizăm că Silviu Nisipeanu, directorul executiv D.T.L.P, a afirmat că nu are cunoştinţă că ar fi vorba de vreun grad de rudenie între proiectant şi constructor.
La rândul său, liberalul Ovidiu Nechita a atras atenţia că prioritatea CJ Brăila ar fi să vegheze asupra banilor publici, nu să ajute firme private. PND-ista Simona Drăghincescu i-a acuzat pe liberali că nu doresc majorarea salariilor celor care lucrează în construcţii, iar consilierul PSD Dumitru Văduva a sărit în apărarea constructorilor şi a afirmat că dacă în cazul celor care prestează activitate în proporţie de 80% doar în construcţii statul oferă anumite facilităţi, scutindu-i de la plata contribuţiei, nu este la fel pentru firmele care se ocupă şi de alte domenii. Acesta a precizat că OUG 114 a mers pe raţionamentul de a atrage forţa de muncă în acest domeniu.
“Sunt firme care au contracte multianuale şi au plecat de la salariul tarifar de 1.190 la manoperă şi cu investiţiile care se vor întinde pe vreo doi ani. Sunt lucrări care, dacă se vor menţine la tarifele contractate, ar duce constructorul în faliment”, a afirmat Văduva.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a explicat că în cazul în care proiectele ar fi respinse, ar exista riscul unor litigii cu constructorii şi implicit blocarea lucrărilor la drumuri pe sectoare importante. În acest context, Chiriac a afirmat că vor mai urma şi alte proiecte similare la viitoarele şedinţe. Cât despre cele ale primăriilor din judeţ, acesta a afirmat că este la latitudinea Consiliilor Locale cum vor proceda în legătură cu actualizarea valorilor de finanţare pe anumite proiecte unde se fac lucrări.
Vicepreşedintele CJ, Ionel Epureanu, a mai adăugat că aceste cinci proiecte aflate în dezbatere vizează lucrări la stadii diferite de implementare începând de la 20% până la 80%, însă niciuna cu termen depăşit.
În cele din urmă, toate proiectele au fost aprobate cu 19 voturi “pentru”, 1 vot “împotrivă” din partea PND-istului Cătălin Iordache şi 9 abţineri din partea consilierilor PNL, mai puţin cele legate de Măraşu şi Mihai Bravu, unde şi PSD-ista Carmen Elena Bănică s-a abţinut, în semn de protest faţă de atitudinea liberalilor, acestea fiind aprobate cu18 voturi “pentru”.
Reamintim că, în cadrul finanţărilor cu bani de la bugetul judeţului, drumurile din administrarea CJ au fost împărţite, anul trecut, în două loturi: Nord şi Sud. De repararea şoselelor din partea de nord a judeţului s-a ocupat firma gălăţeană “Tancrad” SRL, care a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, semnând un contract în valoare totală de 7,36 milioane de lei. Pentru partea de sud, lucrările au fost adjudecate la licitaţie de asocierea de firme “Promotas” Brăila - “Viacarpatica” Bucureşti. De asemenea, anul trecut, CJ Brăila a primit 23.221.000 lei pentru cinci contracte prin PNDL 2, dar şi sume importante pentru proiecte realizate prin POR. În total, 33.394.000 lei. Cumulat (bani de la bugetul naţional plus cel local), la CJ Brăila s-au decontat în total 43.002.000 lei pentru asfaltări în 2018.
