Două angajate ale Primăriei, implicate în fraudele cu ajutoare sociale, au fost trimise, zilele trecute, în judecată, din dispoziţia procurorului Mihaela Leu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. Iniţial, plângerea penală îi viza pe toţi funcţionarii publici din cadrul Serviciului Evidenţă şi Anchete Sociale, însă doar doi dintre aceştia se vor prezenta în faţa judecătorilor, în calitate de inculpaţi: Carla (fostă Mircea) Alexandru, de 34 de ani, referent, şef serviciu, angajată a Primăriei Brăila din anul 2001, şi Vasilica Muşat, 45 de ani, casier la Direcţia de Asistenţă Socială, angajată a primăriei din anul 2003. Parchetul a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatelor încă de acum doi ani. Procurorul care a condus cercetările precizează: "Inculpata Alexandru Carla a avut, în baza atribuţiilor de serviciu, toate pârghiile legale pentru ca, într-o perioadă lungă de timp, să-şi însuşească diferite sume de bani acordate din bugetul local cu titlu de ajutor social, ajutor de urgenţă şi ajutoare pentru încălzire".
Consiliul Local Municipal Brăila s-a constituit parte civilă cu suma totală de 496.475 lei, însă prejudiciul cauzat a fost de 221.599,77 lei, precizează acuzarea.
Semna în locul beneficiarilor ajutoarelor sociale şi le lua banii
Prima pe lista funcţionarilor bănuiţi a fi implicaţi în fraudele cu ajutoare sociale, Carla Alexandru a fost pârâtă la Parchet în ziua de 8 februarie 2010. Potrivit dosarului penal instrumentat de procurorul Mihaela Leu, la acea dată, directorul executiv al Direcţiei de Asistenţă Socială Brăila a formulat plângere penală împotriva tuturor funcţionarilor Serviciului Evidenţă şi Anchete Sociale în vederea Acordării Venitului Minim Garantat, acuzându-i de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi sustragere de înscrisuri. Afară de Carla Alexandru, mai figurau pe lista suspecţilor: Eugen-Adrian Berdan, Mihaela-Gabriela Ghiojdoiu, Sorin Deac, Andi Valentin Lăzăroiu, Alina Jercan, Drăguţa Vasile, Tudoriţa Mocanu, Iulia Niculina Saghazade şi Vasilica Muşat. Doar Carla Alexandru şi Vasilica Muşat au fost puse sub acuzaţie, pentru ceilalţi funcţionari fiind dispusă NUP (neînceperea urmăririi penale).
Plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a fost urmarea unui control intern (datat 4 ianuarie 2010) ce avea drept obiect inventarierea dosarelor de venit minim garantat aflate în plată şi a dosarelor a căror plată a încetat, conform prevederilor legale. În urma controlului efectuat, s-a constatat lipsa a şapte dosare de venit minim, aflate în statul de plată din decembrie 2009 şi a 13 dosare de venit minim garantat a căror plată era încetată în condiţiile legii.
Procurorul care s-a ocupat de caz precizează: "Prin mai multe dispoziţii ale Primarului municipiului Brăila s-a procedat la reconstituirea dosarelor lipsă, pentru stabilirea funcţionarilor responsabili şi a modului de calcul a sumelor alocate conform legii (...). Din coroborarea probelor administrate în cauză a rezultat că cele şapte dosare au fost date în lucru şi în supravegherea inculpatei Alexandru Carla, care a întocmit anchetele sociale, s-a ocupat de emiterea dispoziţiior de acordare/ modificare/ încetare a plăţilor şi de întocmirea dispoziţiilor de plată. Mai mult, inculpata Muşat Vasilica, angajată în calitate de casier, a declarat că inculpata Alexandru îi cerea statele de plată pentru a semna în locul persoanelor beneficiare ale ajutoarelor sociale, tot ea încasa şi ajutorul social (sub pretextul că le va duce personal banii)".
Prejudiciul cauzat în cazul celor şapte dosare este de 107.536 lei, reprezentând sumele de bani ridicate din casierie pentru ajutorul de urgenţă, ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri.
A încasat bani în numele decedaţilor şi puşcăriaşilor
În urma ilegalităţilor descoperite, pe 24 iunie 2011, a fost efectuată o percheziţie la sediul Direcţiei de Asistenţă Socială, mai precis în birourile inculpatelor, fiind identificate şi ridicate mai multe acte, dosare şi agende. Oamenii legii au probat, astfel, că şefa Serviciului Evidenţă şi Anchete Sociale a comis ilegalităţi în alte 23 de cazuri, prejudiciul cauzat fiind de 114.063,77 lei. Astfel, s-a descoperit că, la cererea Carlei Alexandru, casiera Vasilica Muşat i-a dat acesteia statele de plată, ca să semneze în locul beneficiarilor de ajutoare sociale, 23 la număr.
Ilegalităţile comise şi lăcomia funcţionarei reies din cazurile prezentate de procurori în toate cele 30 de dosare întocmite în fals. Astfel, în dosarul 763/2002 privind pe N.G., conform fişei de evidenţă a persoanelor, acesta a decedat pe 7 decembrie 2005, însă, din actele depuse la dosarul de ajutor social, reiese că acesta a beneficiat de ajutor social din 5 februarie 2002 şi până la data de 19 ianuarie 2009 (!). Prin dispoziţia de încetare a ajutorului social s-a consemnat în fals că decesul beneficiarului a survenit la data de 27 decembrie 2008. Acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul dosarului 1677/2002 privind-o pe A.C. Din dosar reiese că respectiva a beneficiat de ajutor social din 14 mai 2002 şi până în 21 ianuarie 2009, în condiţiile în care decesul survenise încă din data de 10 iulie 2002 (!). Dosarul 1453/2002 conţine aceleaşi ilegalităţi.
Cazul numitei Valerica Lupaşcu, fostă Rîşnoveanu (Dosar 1679/2002) este şi mai interesant, dat fiind faptul că aceasta s-a aflat încarcerată într-un penitenciar din Bucureşti, în perioada 2002 - 2008. Femeia nu a putut explica modul în care au ajuns actele ei de stare civilă în posesia funcţionarei Carla Alexandru, care semna în locul ei. Şi exemplele pot continua.
Simionescu: "N-am mai avut cazuri de acest fel"
Contactat telefonic de redactorii "Obiectiv-Vocea Brăilei" pentru a comenta situţia, primarul Aurel Simionescu a apreciat că toată povestea cu fraudarea ajutoarelor sociale este, într-adevăr, una "extrem de ciudată." Cert este că cele două angajate au creat pagube materiale însemnate în bugetul local şi drept consecinţă vor suporta acum rigorile legii. "Este o sumă absolut «respectabilă» ca să zic aşa, e foarte importantă pentru cât au fost ele implicate în toată povestea asta. N-am mai avut cazuri de acest fel. Asta a fost o chestiune extrem de ciudată prin modalitatea de derulare a lucrurilor. Oricum este ceva din urmă, nu de acum. Dacă s-a constatat că doi au făcut problemele, a fost anchetată toată lumea de acolo. Şi atunci la unii le-a dat NUP pentru că erau în regulă", a declarat edilul-şef Aurel Simionescu. Întrebat dacă Consiliul Local Municipal Brăila a cerut daune pentru perturbarea activităţii sau alte dobânzi pentru beneficiul nerealizat, Simionescu a negat. În plus, edilul a mai explicat că iniţial valoarea prejudiciul a fost apreciată la 496.475 lei, iar după ancheta Procuraturii s-a stabilit că valoarea prejudiciului este de 221.599,77 lei:
"Eu înţeleg că iniţial, fără să fie o analiză minuţioasă făcută, s-a estimat prejudiciul la 496.475 lei şi, după ancheta Procuraturii, care a luat dosar cu dosar în parte, a stabilit că valoarea prejudiciului este de 221.599,77 lei. Aceasta este suma finală".
Angajatele au fost suspendate din funcţii
La rândul său, actualul director al Direcţiei de Asistenţă Socială a explicat jurnaliştilor de la "Obiectiv" că este exclus ca în mandatul său să se întâmple astfel de cazuri, precizând că "acum discutăm despre cu totul şi cu totul alte rigori din punct de vedere legal". "Când s-au produs aceste fraude, la conducerea instituţiei era doamna director Anişoara Satnoianu. Problemele au fost constatate de către doamna director Mariana Oţelea. A fost acea perioadă când dumneaei a asigurat interimatul până a dat concursul (...) Acum discutăm despre cu totul şi cu totul alte rigori din punct de vedere legal, în momentul acela să spunem că nu erau atâtea schimbări legislative câte sunt în acest moment şi nu se pune problema să se întâmple ceva", a afirmat actualul director al DAS Brăila, Nicoleta Oancea, punând accentul pe faptul că acest "fenomen" ţine de domeniul trecutului, când nu se afla la cârma instituţiei brăilene. Cât despre soarta celor două angajate care au "fabricat" dosare sociale, acestea au fost suspendate de ieri din funcţie. Cel puţin asta ne-a asigurat actualul şef al DAS. "Conform legii statutului funcţionarului public, atât timp cât ele în momentul de faţă sunt trimise în judecată, există în sensul ăsta un rechizitoriu care ne-a îndemnat să luăm măsura suspendării dumnealor din funcţia publică pe care o deţin până la data când se va finaliza acest proces", a încheiat Oancea.
Interesant de menţionat este faptul că totul s-a întâmplat când la conducerea administraţiei locale era primarul Constantin Sever Cibu. Imediat după încheierea mandatului său, odată cu instalarea primarului Aurel Simionescu, fosta poliţistă Anişoara Satnoianu a fost înlocuită de la conducerea DAS de către Mariana Oţelea. Satnoianu a ieşit la pensie din cadrul IPJ Brăila, după ce ani buni a fost maior şi şef al Serviciului Evidenţa Populaţiei, ulterior aşezându-se confortabil la şefia DAS. Practic, din momentul plecării fostei poliţiste au ieşit la iveală afacerile de miliarde, aflate astăzi în vizorul organelor de anchetă.
Miliardele asistaţilor
Nu cu multă vreme în urmă, sub titlul "Miliardele asistaţilor", cotidianul "Obiectiv" prezenta şi rezultatele unor campanii de control ale Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Brăila, privind stabilirea, acordarea şi plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi a stimulentului de inserţie, a alocaţiei pentru susţinerea familiei, a ajutorului social şi a celui pentru încălzirea locuinţei. Sute de familii din judeţul Brăila au încasat ilegal diferite beneficii sociale, dând declaraţii false despre veniturile lor. Prejudiciul total depăşeşte 200.000 lei, bani care vor trebui recuperaţi de la cei care au încercat să fraudeze statul. În topul datornicilor se regăsesc părinţi care au de restituit sume de zeci sau chiar sute de milioane de lei vechi din indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului. Nu s-au sfiit să ceară ajutoare şi brăileni care au două case ori mai multe maşini. 25 dintre "asistaţii" social au ajuns în vizorul Poliţiei.
