"Eu sunt preşedintele clubului, poate nu ştiai, aşa că te pot lămuri!" - cam aşa a sunat "răcnetul" preşedintelui CJ la intervenţia consilierului judeţean PDL Marian Sârbu, care, în şedinţa în care s-a atribuit din fondurile CJ suma de 7 miliarde de lei vechi clubului de fotbal CF Brăila, a criticat alocarea unei asemenea sume în condiţiile în care echipa de fotbal brăileană este în pragul unei iminente retrogadări. Marian Sârbu a adus câteva argumente: "Înţeleg că noi premiem faptul că echipa de fotbal a judeţului Brăila va retrograda anul acesta în Divizia C cu suma de 7 miliarde, asta în condiţiile în care suma aceasta este foarte mare, iar pentru celelalte ramuri sportive din Brăila nu mai rămân bani mai deloc". Mai mult, consilierul PDL a propus adoptarea unui amendament la proiectul de hotărâre: "În cazul în care echipa pierde de două ori pe teren propriu să opriţi finanţarea. Supuneţi la vot amendamentul, deşi sunt convins că nu va trece". Şi, lucru previzibil, amendamentul n-a trecut.
În schimb, iritarea şefului CJ a crescut: "E adevărat, echipa are ultimul loc, de asta s-au şi luat măsuri pentru a se schimba toată echipa", a explicat el, după care a "contracarat" cu un alt amendament: "Eu vă propun ca-n luna aprilie, în şedinţa ordinară, să punem pe ordinea de zi o analiză a echipei de fotbal CF Brăila. Atunci vom hotărî dacă vom opri finanţarea sau dacă dorim să o continuăm". Ei bine, lucru tot previzibil, acest amendament a trecut, exact ca-n fostele şedinţe PCR.
Deci, 7 miliarde de lei vechi merg spre "dezastrul" numit CF Brăila.
Frumuseţea contractelor pe bani publici
Acum să vedem cum se scurg fondurile publice către o "afacere" presupus sportivă. Prin adresa nr. 2081 din 17.02.2011 SC "Club Fotbal" SA Brăila a depus cererea de finanţare pentru anul 2011. Foarte interesant de precizat este faptul că, tocmai acolo unde lipseşte performanţa, cererea este depusă în cadrul unui proiect cu titlu pompos: "Dezvoltarea fotbalului de performanţă în judeţul şi municipiul Brăila". SC "Club Fotbal" SA Brăila cere de la judeţul Brăila o contribuţie în sumă de 7 miliarde de lei vechi, având ca suport legal şi un contract de asociere cu nr. 97, încheiat în 2008, între judeţul Brăila şi clubul menţionat pe o perioadă de 4 ani de zile. Consiliul Judeţean se execută şi, prin Proiectul de hotărâre privind aprobarea contribuţiei judeţului Brăila la dezvoltarea activităţii sportive a SC "Club Fotbal" SA Brăila pe anul 2011, dă suma de 7 miliarde lei vechi, exact aşa cum a fost cerută, precizând că hotărârea CJ a avut în vedere un raport al Direcţiei Economice şi Administraţiei Publice precum şi expunerea de motive a preşedintelui Consiliul Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu.
În expunerea de motive a lui Gheorghe Bunea Stancu sunt prevăzute şi obiectivele, şi indicatorii de eficienţă, trecuţi într-un act adiţional. Actul adiţional are numărul 1/2011 şi vine în completarea contractului de asociere nr. 97/01.09.2008. Dacă la obligaţiile judeţului Brăila este trecută doar suma care se scurge spre CF Brăila, la obligaţiile SC "Club Fotbal" SA Brăila sunt trecute următoarele aliniate: de la obiectivul general de promovare în Liga a II-a, care era obiectivul iniţial, se ajunge la obiectivul evitării retrogradării din Liga a II-a, echivalent cu menţinerea în acest eşalon. Mai departe, se cere clubului de fotbal brăilean obţinerea a minimum 28 de puncte în returul campionatului 2010-2011. CF Brăila va avea obligativitatea de a obţine victorii în toate meciurile de pe teren propriu şi cel puţin 2 succese în deplasare.
Suntem curioşi, în cazul în care "echipa fanion" a oraşului Brăila retrogradează din Liga a II-a, ce alt obiectiv le va mai fixa CJ-ul ca să le poată livra banii? Le va fixa oare obiectivul de neretrogradare din Liga a III-a? Şi dacă vor cădea şi din Liga a III-a le va fixa un obiectiv constând într-o alergare uşoară, de 3 minute pe zi, în Parcul Monument?
Cum se topesc banii dumneavoastră
Una peste alta, iată cum se duc cele 7 miliarde de lei vechi:
4 miliarde pe indemnizaţii sportivi şi salarii personal pe două semestre, 710 milioane pe contribuţii sociale, 700 milioane pe cheltuieli cu cazare şi hrană, 180 de milioane pe medicaţie, 600 de milioane pe cheltuieli sistem competiţional, 410 milioane pe prime de joc, 400 de milioane pentru Centrul de copii şi juniori.
Se impune şi aici o altă precizare, care nu are cum să nu stârnească amuzamentul: vorbim de performanţa lui "peşte prăjit", dar banii care merg spre CF Brăila sunt prevăzuţi în bugetul propriu al judeţului la capitolul "Cultură, recreere şi religie".
Despre ce vorbim, de fapt, ca să punem punctul pe "i": se vorbeşte despre "fotbal de performanţă" în condiţiile în care avem de-a face cu un amatorism cras. De aceea, staţi să vedeţi cât costă amatorismul acesta: antrenorul CF Brăila primeşte 2500 de euro pe lună, sensibil mai mult decât preşedintele României (preşedintele României are un salariu de aproximativ 1500 de euro); jucătorii, în număr de 21, primesc 420 de milioane pe lună numai pentru primul semestru; antrenorul secund saltă şi el aproape 17 milioane pe lună; avem şi un antrenor de portari, care, în schimbul a 6 milioane pe lună, a reuşit să dea găuri la plasele brăilene; avem şi personal tehnic de specialitate, care saltă modesta sumă de 30 milioane lei lunar; nu mai spunem de remuneraţiile personalului cu carte de muncă, care însumează 57 milioane de lei pe lună.
Precizăm că nu vorbim de nişte sume colosale, dar problema e că ele se duc pe nimic. Microbiştii brăileni pot aştepta mult şi bine emoţia performanţei în fotbal la Brăila, că n-o vor vedea niciodată în aceste condiţii. Clubul de fotbal brăilean nici nu moare, dar nici nu trăieşte. E vorba de o altă afacere falimentară pe bani publici, care poartă marca inconfundabilă a modului cum Consiliul Judeţean administrează banii judeţului de ani buni încoace.
Toate drumurile duc la "Concivia"
Cel mai slab sezon din istoria fotbalului brăilean, aşa poate fi catalogat turul campionatului 2010-2011. Managementul defectuos al şefilor clubului a făcut ca, după derularea primei jumătăţi a competiţiei, adică după 15 etape, CF Brăila să aibe doar 4 puncte şi să fie deja prima formaţie retrogradată din Seria Est.
Trei ani i-au trebuit oraşului Brăila să revină în Liga a II-a, iar după prima jumătate a campionatului, formaţia brăileană este deja retrogradată, şi asta în condiţiile în care fondurile pe care Primăria şi Consiliul Judeţean le-a dirijat către CF Brăila nu au fost mai mici
decât cele de care au beneficiat majoritatea formaţiilor din acest eşalon.
Mai tragic este, însă, faptul că, în acest moment, nici realizarea baremului de puncte nu pare realizabilă, iar dacă va intra cu penalizări în sezonul următor CF Brăila ar trebui să facă eforturi mari ca să nu ajungă în Liga a IV-a.
Atunci, veţi întreba, de ce se bagă atâţia bani? Cum de ce? E simplu! Pentru că preşedintele executiv al CF Brăila se numeşte Adelin Soare, nume perfect egal cu Vasile Soare, administrator unic la SC "Concivia" SA, societate controlată prin Bursagrirom de către Bunea Stancu, care, la rândul lui, este preşedintele tocmai acelui Consiliu Judeţean care "sparge" bani - cică! - pe "performanţa" dezastruoasă a fotbalului brăilean. Dar poate că n-am fost suficient de expliciţi: Adelin Soare este fiul preaiubit al lui Vasile Soare.
Nu lipsit de importanţă este şi faptul că SC Concivia SA deţine 98,6% din SC "Clubul de Fotbal Brăila" SA. Deci, patronatul vine din zona privată, dar banii de salarii şi alte cheltuieli din buzunarul dumneavoastră.
Până şi la FIFA se vede "vrăjeala" fotbalului din bani publici româneşti
Dacă în România nu s-a făcut nimic în ultimii ani pentru redresarea "sportului rege", atunci a fost nevoie de intervenţia forurilor internaţionale pentru a pune capăt amatorismului pe bani publici.
FIFA şi UEFA au remis o circulară în care se cere separarea dintre politic şi fotbal. În comunicat se precizează că administraţiile locale pot să sprijine doar investiţiile în infrastructură sau să aloce bani pentru dezvoltarea Centrelor de copii şi juniori, dar să nu mai asigure salariile şi primele de joc ale fotbaliştilor. Problemele cluburilor trebuie să rămână în domeniul sportiv, fără amestecul politicului.
Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a făcut deja public conţinutul circularei, dar a vorbit în acest început de an, la întâlnirile pe care le-a avut cu delegaţii cluburilor din ţară, şi despre reformarea fotbalului românesc. Conform şefului FRF, reformarea va începe din sezonul 2011-2012 şi va dura până în campionatul 2016-2017.
În faţa provocărilor europene care se succed cu repeziciune, cei care manageriază fotbalul brăilean acum sunt la nivelul Evului Mediu şi este greu de crezut că se vor putea alinia la aceste cerinţe.
Rămâne însă varianta de rezevă, amatorismul, ca totuşi brăilenii să mai poată vedea o partidă de fotbal, dar, pentru moment, trebuie să ne iasă din cap activitatea de performanţă în fotbal.
Final cu sughiţuri
Am păstrat bomboana de pe colivă pentru final. Pe lângă cei 7 miliarde de lei vechi alocaţi de Consiliul Judeţean, CF Brăila va mai primi, de data asta de la Consiliul Local, suma de - ţineţi-vă bine! - 10 miliarde de lei vechi.
Despre modul cum s-a decis acest lucru vom reveni în ediţiile următoare ale Obiectiv-Vocea Brăilei.
CF Brăila, ciuca bătăilor
După un sezon de toamnă dezastruos, cu doar 4 puncte în 15 meciuri, CF Brăila a restructurat din temelii lotul. Reformarea lotului a vizat crearea de multiple posibilităţi pentru antrenorul Timofte de a găsi o formulă de echipă care să îndrăznească să lupte pentru un rezultat pozitiv. Dar... punct ochit, punct lovit pe la mare distanţă pe alăturea.
CF Brăila ia startul în sezonul de primăvară încasând-o zdravăn de la Săgeata Năvodari. Meciul s-a disputat pe 5 martie, la Năvodari, iar rezultatul final de 3-1 pentru Năvodari confirmă statul inegalabil al CF Brăila de ciucă a bătăilor, aflată la 10 puncte distanţă de ocupantele locurilor 15 şi 14.
