• hoţii, tâlharii, violatorii şi chiar criminalii îşi pot vedea liniştiţi de viaţă, evident în libertate, asta dacă nu au fost prinşi într-un an de la comiterea faptei • este o decizie care a trecut deja de Camera Deputaţilor, fiind vorba despre una dintre modificările Codului de Procedură Penală • dacă legea trece şi se pune în aplicare, sute de mii de infractori pot răsufla uşuraţi • Brăila nu stă prea bine la categoria cauze cu autor necunoscut, mai vechi de un an: 2.171 de dosare pentru furt, 3 dosare penale cu AN pentru viol şi 80 de dosare pentru tâlhărie • la Brăila în cazul “Crima din TIR” s-a lucrat aproape 5 ani până a fost identificat autorul • la nivel naţional, situaţia este critică: peste 100 de mii de dosare penale privind infracţiuni extrem de grave, numai în Bucureşti, vor fi clasate automat
Ai ucis, ai violat, ai furat sau ai tâlhărit!? Nicio problemă, poţi sta liniştit dacă a trecut mai bine de un an de la comiterea faptei şi nu te-a căutat nimeni!
Sute de mii de dosare, de la nivelul întregii ţări, cu infracţiuni de o gravitate mai mare sau mai mică, ar putea fi clasate dacă autorul este necunoscut la un an de la comiterea faptei. PSD - ALDE a venit cu o serie de modificări ale Codului de Procedură Penală, proiectul de lege fiind deja votat de Camera Deputaţilor.
Dacă legea trece, la Brăila situaţia este critică. Asta dacă ţinem cont de faptul că sunt peste 2.200 de dosare penale cu autor necunoscut care au vechime mai mare de un an. Cei mai mulţi sunt hoţi, însă lista este completată şi de violatori sau tâlhari. Sunt aproape 100 de tâlhari, care, dacă nu vor fi traşi la răspundere, asta pentru că nu au fost identificaţi într-un an, au libertatea de a comite o faptă mult mai gravă, chiar un omor, că poate scapă din nou. Trebuie să precizăm faptul că politicienii nu sunt totuşi organe de anchetă, astfel că nu pot înţelege cât muncesc poliţiştii şi procurorii criminalişti, la un caz grav, pentru a aduna probele care să incrimineze o persoană. Şi totuşi, dacă ies la iveală probe importante într-o anchetă după un an de zile!?
La Brăila, într-un caz de crimă ancheta a durat aproape 5 ani, timp în care procurorii şi poliţiştii criminalişti au căutat probe pentru a ajunge la autor. Este vorba despre “Crima din Tir”, care, după o lungă perioadă de timp, a ieşit din lista faptelor grave înregistrate cu Autor Necunoscut. Şi mai sunt şi cazuri în care rezultatele probelor ADN au ieşit după un an, abia atunci putând fi săltat autorul unei fapte. Dar astfel de exemple sunt lipsite de importanţă din punctul de vedere al politicienilor.
Hoţii şi tâlharii vor fi liberi pe străzile din Brăila
De la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Brăila ni s-a comunicat numărul dosarelor înregistrate cu autor necunoscut, care au o vechime mai mare de un an. Dacă ne uităm pe cifre, ne apucă spaima! Cam cât de liniştiţi pot sta oamenii, în condiţiile în care ştiu că peste 2.200 de infractori au libertatea de a comite noi infracţiuni.
Mai exact, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila sunt înregistrate dosare cu autor necunoscut, cu vechimea mai mare de 1 an, după cum urmează: 2.171 de dosare penale cu autor necunoscut pentru săvărşirea infracţiunii de furt, 3 dosare penale cu autor necunoscut pentru săvârşirea infracţiunii de viol, şi 80 de dosare penale cu autor necunoscut pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie. Reprezentanţii IPJ ne-au comunicat faptul că nu deţin dosare penale cu vechimea mai mare de un an pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor, tâlhărie urmată de moartea victimei sau lovituri cauzatoare de moarte întrucât urmărirea penală se efectuează de către procuror.
La cererea jurnalistului, au fost exemplificate trei cazuri de infracţiuni înregistrate cu autor necunoscut, cu vechimea mai mare de un an. La data de 8 iulie 2017, în jurul orei 15.30, pe strada Pietăţii din municipiu, persoane necunoscute au smuls prin folosirea de violenţe lănţişorul de la gâtul unei femei. Un alt caz cu AN este din data de 1 mai 2017, când persoane necunoscute au sustras trei motoare de ambarcaţiuni şi două ambarcaţiuni, de la trecerea cu bacul Stânca.
În listă mai este o faptă comisă în noaptea de 15 spre16 septembrie 2017, când unui brăilean i-a fost sustrasă o cabalină de pe păşunea localităţii Oprişeneşti, autorii fiind tot necunoscuţi. Şi exemplele de acest fel pot continua.
Dosarul «Crima din TIR». S-a stabilit autorul după aproape 5 ani de anchetă
Munca asiduă a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal Brăila şi poliţiştilor criminalişti, care a durat aproape 5 ani, a dus la identificarea autorului unei crime oribile. Este vorba despre cazul şoferului de TIR ucis cu sânge rece în 2010 într-o parcare de lângă Valea Cânepii. Cetăţeanul rus Matsuev Sergey, de 44 de ani, găsit fără viaţă şi cu capul zdrobit, în noaptea de 28 martie 2010, în TIR-ul pe care îl conducea, a fost ucis de un alt şofer de TIR, din Republica Moldova. Victima a avut ghinionul să se întâlnească cu cel care avea să îi aducă moartea la venirea în România.
Anchetatorii brăileni au reuşit să facă lumină în acest caz şi să afle cine a comis oribila crimă. După definitivarea cercetărilor, prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, la vremea aceea, Fănel Mihalcea - cel care a coordonat întreaga anchetă - a arătat că din cercetările efectuate a rezultat că autorul infracţiunii de omor comise asupra cetăţeanului rus Matsuev Sergey este Cojuhari Alexei, născut şi domiciliat în localitatea Bălţi, Republica Moldova. S-a cerut transferul urmăririi penale în dosarul “Crima din TIR”, aceasta fiind admisă în octombrie 2014 de Tribunalul Brăila. S-a stabilit, în urma anchetei, că fapta suspectului Cojuhari Alexei de a aplica victimei Matsuev Serghey multiple lovituri cu un corp dur, cu preponderenţă în zona capului, care au condus la rezultatul letal, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor prevăzută şi pedepsită de disp. art. 188 alin. 1 Cod Penal.
Cei doi şoferi de TIR au oprit împreună în parcarea de pe DE 584, lângă Valea Cânepii, unde, după ce au reparat defecţiunea de la un autotren, au avut un conflict spontan în timpul căruia Cojuhari Alexei i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu o cheie tubulară în zona capului, producându-i leziuni ce au condus la decesul acestuia.
Este totuşi clar, din acest caz, că o anchetă poate dura mai mult de un an de zile. Şi au mai fost şi altele. De exemplu, până în anul 2008, în lista cauzelor de la IPJ Brăila cu autori necunoscuţi se mai afla şi dosarul “Ciobanul Muşat”, fiind vorba tot despre o crimă. Spre sfârşitului anului, criminalul a fost descoperit cu ajutorul probei ADN care a venit după doi ani de zile. Ciobanul Gheorghe Muşat, în vârstă de 45 de ani, a fost ucis în noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie 2006, autorul fiind chiar proprietarul fermei de la Siliştea, unde s-a comis fapta, Mihai Vasiloiu, care îl bănuia de furt pe cioban.
Situaţia la nivel naţional: peste 100 de mii de dosare penale vor fi clasate
O situaţie prezentată de jurnaliştii de la Ziare.com, cu date statistice obţinute de la Poliţia Capitalei, ne face să ne punem întrebări care ajung să ne sperie. Putem trece zilnic pe lângă un om care a comis o crimă, un viol sau o tâlhărie! Şi dacă tot este liber, poate decide să mai săvârşească vreo faptă. Chiar noi puntem deveni victime!
Peste 100 de mii de dosare penale privind infracţiuni extrem de grave între care omor, viol, furt şi tâlhărie, numai în Bucureşti, vor fi clasate automat dacă modificarea Codului de procedură penală va intra în vigoare aşa cum a fost ea votată de Parlament. Datele sunt oficiale, obţinute de Ziare.com de la Poliţia Capitalei, în baza Legii 544 a liberului acces la informaţiile de interes public.
Într-o sesiune parlamentară extraordinară, pe 18 iunie, Camera Deputaţilor, decizonală, vota pe repede înainte proiectul de lege privind modificările aduse Codului de procedura penală.
Acesta introduce la articolul 305, alin. 1 indice 1 care prevede: “În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă, organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru a dispune această măsură, fie la clasarea cauzei.”
Aşadar, toate dosarele cu autor necunoscut deschise cu mai mult de un an în urmă de la data intrării în vigoare a legii trebuie clasate, iar cercetările sunt oprite. Doar dacă apare vreun suspect, dosarul poate fi redeschis, însă
numai prin decizia instanţei de judecată.
Poliţia Capitalei a comunicat la cererea Ziare.com câte dosare cu autor necunoscut mai vechi de un an există în acest moment în Bucureşti: 103.931 furturi; 109 dosare de viol; 3.912 tâlhării.
Şi mai grav este că în acest fel vor fi clasate şi dosare pentru crimă: 38 de infracţiuni de omor; 25 de tentative de omor; 6 tâlhării urmate de moartea victimei; 6 infracţiuni de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Este scos în evidenţă un caz extrem de grav, înregistrat în luna mai la Baia Mare. O fetiţă de 5 ani a fost ucisă, după ce fusese violată. Criminalul este liber şi dacă nu va fi găsit până în mai 2019, conform noii legi, nimeni nu îl va mai căuta pentru că dosarul va fi clasat.
Totuşi, Codul penal prevede că infracţiunile de omor sau cele care sunt urmate de moartea vitimei (art. 153 CP) sunt imprescriptibile, adică nu există un termen de prescripţie după împlinirea căruia fapta să nu mai poată fi anchetată. Cu toate acestea, coaliţia PSD-ALDE a decis ca dosarele în care criminalii nu sunt identificaţi într-un an să fie clasate.
Potrivit presei naţionale, şi fostul procuror şef DIICOT, Daniel Horodniceanu, spunea că intrarea în vigoare a modificării art. 305 CPP va duce la închiderea a peste 4.700 de dosare aflate în instrumentarea parchetului anti-mafia. Modificările aduse codurilor penal şi de procedură penală au fost atacate la CCR de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Preşedintele României şi PNL- USR. Printre modificările contestate de Preşedinte este şi cea privind clasarea dosarelor: “introducerea unei limite maxime de un an, în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauza, aduce o atingere gravă posibilităţii organelor de urmărire penală de a investiga infracţiunile grave, a căror complexitate nu permite strângerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovăţiei în acest interval.
În practica organelor judiciare există numeroase situaţii în care autorii unor infracţiuni extrem de grave nu au fost identificaţi în termen de un an de la începerea cercetărilor. Clasarea cauzei într-o asemenea situaţie înlătură posibilitatea continuării cercetărilor şi elimină practic dreptul fundamental al părţii vătămate prin infracţiune de a obţine tragerea la răspundere penală a autorului şi reparare a prejudiciului, ceea ce echivalează cu negarea obligaţiei statului de a realiza o anchetă efectivă tocmai cu privire la infracţiunile care aduc atingere celor mai importante valori sociale ocrotite de lege, cu consecinţa încălcării şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie.”
La rândul său Forumul judecătorilor a arătat că limitarea la un an a cercetării în rem “înfrânge principiul aflării adevărului, prevăzut de art. 5 Cod procedură penală şi principiul unui proces echitabil, prevăzut prin Convenţie şi consacrat de art.8 Cod procedură penală, deoarece termenul rezonabil se apreciază, în lumina jurisprudenţei CEDO, de la caz la caz, în funcţie de particularităţile cauzei, comportamentul părţilor şi alte criterii, între care se evidenţiază şi complexitatea şi dificultăţile de administrare a probatoriului”.
