Ca în fiecare an, credincioşi din toată ţara s-au adunat la Brăila, la Biserica "Buna Vestire", pentru a lua apa sfinţită despre care se crede că vindecă boli şi alină suferinţe sufleteşti şi care izvorăşte de sub Sfântul Altar. Sute de pelerini s-au aşezat la coadă încă de joi dimineaţă, înarmaţi cu sticle, bidoane, răbdare şi mai ales credinţă în Dumnezeu, pentru a fi siguri că vor prinde puţină apă miraculoasă. De altfel, preoţii care slujesc la Biserica "Buna Vestire" au oficiat o primă slujbă de sfinţire a apei încă de joi seara, permiţând apoi celor care au dorit să ia apă, tocmai pentru a evita îmbulzeala de a doua zi. În cursul nopţii, unora dintre cei care stăteau la rând li s-a făcut rău, ei primind ajutorul voluntarilor de la Crucea Roşie Brăila. O femeie a fost transportată la spital cu ambulanţa, pentru a i se acorda îngrijirile medicale necesare. Ceilalţi au fost trataţi de personalul de la Crucea Roşie, care, în tot acest timp a avut grijă ca oamenii aşezaţi la coadă să primească apă sau ceai. Celor veniţi de la distanţă mare şi care nu au mai rezistat în picioare, în aşteptarea liturghiei de vineri, jandarmii brăileni le-au pus la dispoziţie un cort, unde s-au putut odihni. În toată această perioadă, forţele de ordine au avut grijă ca bătrânii, prezenţi în număr foarte mare, dar şi cei suferinzi, să nu fie călcaţi în picioare în îmbulzeală.
Chiar şi aşa, vineri, la primă oră, coada celor veniţi la "Izvorul Tămăduirii" de la Biserica greacă, aşa cum i se mai spune lăcaşului de cult, se întindea, din curtea bisericii, până pe străzile adiacente. Sfânta Liturghie şi slujba de sfinţire a apei au fost oficiate, ca de fiecare dată, de ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi. După slujbă, credincioşii au aşteptat ore bune la rând pentru a-şi umple diversele recipiente cu care au venit pregătiţi. Dacă unii dintre pelerini au plecat acasă doar cu o sticlă de 2 litri, cei mai mulţi au ieşit de la izvor cărând chiar şi 10 - 15 litri de apă sfinţită. Întrebaţi ce anume fac cu atâta apă, unii au spus că au venit să ia şi pentru rude, prieteni sau vecini, alţii că au nevoie pentru că fac anumite cure de vindecare şi le trebuie multă apă. Au fost şi oameni care au recunoscut că folosesc apa sfinţită pentru a uda via sau livada, pentru a fi siguri de rod. Cert este că din cauza numărului mare de oameni care au plecat de la biserică asudând sub povara apei sfinţite, preoţii au fost nevoiţi să sisteze de câteva ori distribuirea apei, pentru câte o oră, pentru a da răgaz izvorului de sub altar să realimenteze fântâna. Chiar şi în aceste condiţii, niciun credincios nu a rămas fără apă, deoarece biserica a rămas deschisă până ce şi ultimul pelerin a plecat acasă.
Legenda izvorului de sub Biserica greacă
Aflată în partea de răsărit a oraşului, Biserica "Buna Vestire" din Brăila datează din anul 1863, fiind construită de comunitatea elenă. Construcţia a fost realizată în stil bizantin, cu influenţe de factură antică elenă, gotică, bizantină şi renascentistă. Înălţată în formă de cruce, cu două turle, biserica are trei hramuri ("Buna Vestire" - 25 martie, "Sf. Gherasim" - 20 octombrie şi "Sf. Nicolae" - 6 decembrie), fapt ce o face unică nu numai în România, dar şi în Europa. Pictura a fost realizată în trei etape, de unii dintre cei mai renumiţi pictori de biserici ai vremii, aduşi la Brăila de pe tot cuprinsul Europei. Biserica este dotată cu trei candelabre uriaşe realizate din cristale de Boemia şi sticlă de Murano, iar catapeteasma este lucrată în foiţă de aur, fiind opera meşterilor din Constantinopol. Toate elementele arhitecturale şi de decor fac ca Biserica "Buna Vestire" din Brăila să fie comparată cu Biserica "Sfânta Treime" din Taxim, construită în aceeaşi perioadă, la Constantinopol. Monumentala construcţie, de aproape 45 de metri, era la începutul secolului XX mândria oraşului. Cu ocazia săpăturilor fundaţiei, pe vremea construcţiei, în partea stângă a Sfântului Altar, cu intrarea din curte, la vreo 12 m adâncime, a fost descoperit un izvor. Legenda spune că în acea perioadă, unul din ctitorii viitoarei biserici a avut un vis premonitoriu, prin care se făcea că descoperă în acel loc un izvor natural, cu proprietăţi vindecătoare. Visul a fost considerat semn divin, izvorul a fost înconjurat de o fântână, iar deasupra ei s-a hotărât construirea Sfântului Altar.
"Vestea bună" despre apa făcătoare de minuni de la Brăila a ajuns până la curtea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar lăcaşul a devenit unul de pelerinaj.