* slujba de hram a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos * la ora 12.00, Primăria a împărţit 2.500 de sarmale credincioşilor, cu prilejul sărbătoririi Sf. Nicolae
Catedrală a oraşului încă din anul 1894, biserica "Sfântul Nicolae", de pe strada Ana Aslan, şi-a sărbătorit, cu mare fast, patronul spiritual.
Încă de la primele ore ale dimineţii de vineri, 6 decembrie, credincioşii s-au închinat raclei cu moaştele Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul ("Vindecătorul"), la baldachinul din faţa sfântului lăcaş. A fost ultima zi în care mai puteau fi atinse moaştele celor doi mari sfinţi ierarhi, pentru că, după Sfânta Liturghie de hram de la "Sf. Nicolae", sfintele odoare au fost duse înapoi, la catedrala Arhiepiscopală din Galaţi.
Slujba religioasă a fost oficiată de însuşi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care s-a aflat, practic, în fiecare zi alături de credincioşii brăileni, fie că a fost vorba de aducerea moaştelor Sfântului Nicolae şi ale Sfântului Nectarie, de procesiunea cu sfintele odoare sau de Zilele Colegiului Naţional "Nicolae Bălcescu".
La ora 12.00, brăilenii au fost invitaţi să savureze delicioasele sarmale de la "Sfântul Nicolae", pregătite, an de an, de oficialităţile locale. Anul acesta, Primăria Municipiului Brăila a pregătit de ziua Ocrotitorului spiritual nu mai puţin de 2.500 de sarmale.
Biserica "Sf. Nicolae" de pe Ana Aslan este una dintre cele mai importante edificii religioase ale oraşului, fiind a doua ca vechime, după biserica "Sf. Arhangheli" din Centrul Vechi. A fost sfinţită în anul 1837. Considerată cea mai înaltă construcţie din oraş, clopotniţa bisericii "Sf. Nicolae" a devenit "foişor de foc", adică turn de observaţie al pompierilor. În anul 1859, vechea biserică a luat foc din neglijenţa unui pompier, arzând din temelii. La scurt timp, prin strădania unui grup de negustori, biserica a fost reconstruită pe acelaşi amplasament, însă mult mai mare şi mai trainică decât prima. Biserica cea nouă a fost ridicată cu bani proveniţi din donaţiile ctitorilor Filip Banu, Ioan Ceauşoglu, George Papazovici, Dimitrie Stan, Hagi Dimitrie Cristodulo şi Vasile Paleologu. Alte fonduri au venit de la două societăţi de asigurare, dar şi din subvenţii acordate de municipalitate. Construită între anii 1860 şi 1865, după planurile arhitectului Dimitrie Poenaru, biserica-monument era ridicată în stil neogotic. Turnul construit în mai multe etaje a fost înzestrat cu un ceas cu patru cadrane, iar uşile de la intrare au fost fixate în ancadramente din marmură. Pictura bisericii a fost realizată în anul 1865, de pictorul Petre Alexandrescu, absolvent al Academiei de Pictură din Roma (realizatorul picturii de la Mânăstirea Antim din Bucureşti), iar catapeteasma este opera sculptorilor Petre şi Mihail Babic. Întregul plafon al bisericii se sprijină pe zece coloane. Icoanele împărăteşti ale bisericii, îmbrăcate în argint aurit, precum şi alte odoare sfinte sunt bunuri de patrimoniu.
Biserica "Sf. Nicolae" a devenit catedrală a Brăilei prin Decret Regal în anul 1894. A fost catedrală a oraşului chiar şi după venirea comuniştilor la putere. Până la ridicarea Catedralei "Naşterea Domnului" din Bariera Călăraşilor, mai bine de un secol, la "Sf. Nicolae" aveau loc cele mai importante evenimente religioase ale oraşului. De aici pornea procesiunea de Bobotează şi tot aici erau întâmpinaţi, cu slujbă de Te-Deum, oaspeţii de seamă şi conducătorii României Mari, inclusiv Regele şi Regina Ţării.
Odată cu proclamarea Sfântului Nicolae drept Ocrotitor al Brăilei (1993), an de an, în ziua de 6 decembrie, când se serbează hramul sfântului lăcaş, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos oficiază aici Sfânta Litrughie şi le împarte daruri copilaşilor.
