• până pe 10 aprilie, la Biroul Electoral Central (BEC), s-au depus candidaturi din partea a 15 partide și alianțe electorale, respectiv, din partea a șapte candidați independenți • europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose este singurul candidat brăilean înscris în cursa pentru Bruxelles, ba mai mult, așa cum am mai anunțat și cu altă ocazie, acesta deschide lista PSD-PNL • Expert Forum a realizat o analiză privind toate candidaturile, semnăturile strânse, modul în care a colaborat BEC privind furnizarea informațiilor, ocupațiile celor care s-au înscris, reprezentarea femeilor și multe altele • studiul a fost publicat pe 15 aprilie
Pe 10 aprilie s-a încheiat perioada în care s-au mai putut înscrie candidații pentru Alegerile Europarlamentare, ce vor avea loc simultan cu Alegerile Locale în acest an, pe 9 iunie. Actualul europarlamentar PSD Brăila Mihai Tudose este singurul brăilean înscris în cursa pentru Bruxelles. De altfel, acesta este și cel care deschide lista PSD-PNL pentru Parlamentul European, așa cum am anunțat și într-o ediție anterioară. Pe 15 aprilie, Expert Forum a publicat o analiză pe care a făcut-o asupra candidaturilor depuse la Biroul Electoral Central (BEC) de cele 15 partide și alianțe electorale și de cei șapte candidați independenți până miercuri, 10 aprilie. Termenul limită pentru anunțarea candidaturilor finale este 29 aprilie. Până atunci, BEC va aproba sau respinge propunerile de candidaturi, prin verificarea documentelor depuse și a respectării legislației din Legea 33/2007. În această perioadă candidaturile pot fi contestate.
Raportul publicat de EFOR conține statistici despre participarea femeilor la procesul electoral, profilul profesional al candidaților și atrage atenția asupra nevoii de a crește transparența și eficiența înregistrării și validării candidaturilor în paralel cu reducerea numărului prohibitiv de semnături de susținere.
EFOR a analizat datele disponibile până în acest moment pe site-ul BEC. Precizăm că raportul nu include lista finală de candidaturi aprobate, ci are scopul, după cum precizează realizatorii, de a evidenția câteva dintre caracteristicile listelor propuse de partide și alianțe. De asemenea, EFOR a făcut mențiunea că până la momentul publicării raportului doar listele SOS România și PSD Â PNL au fost validate, întrucât au fost depuse primele. Iată, așadar, ce a reliefat acest studiu.
Care sunt partidele care au depus liste cu semnături la BEC
După cum precizează și EFOR, numărul de semnături de susținere aferent fiecărui dosar de candidaturi nu este accesibil publicului, iar datele pe care realizatorii studiului le-au publicat se bazează pe declarațiile partidelor politice sau candidaților independenți. Cert este că BEC a aprobat prin Decizia 41D/13.04.2024 un număr de 26 de sigle, ceea ce înseamnă că mai multe partide sau alianțe au depus cereri de validare a siglelor decât au depus liste de candidați. Printre cele care nu au depus candidaturi se numără Pro România, Partidul Acum, Partidul Patrioților Români, Partidul Oltenilor sau Partidul Alianța Național Creștină, după cum a arătat Expert Forum.
Iată deci lista cu siglele aprobate de BEC, cu mențiunea că EFOR a menționat și numărul de semnături strânse doar acolo unde a avut informații: 1. Alianța Electorală PSD- PNL (formată din Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal), 2. Partidul S.O.S. România – peste 300.000 semnături, 3. Alianța Dreapta Unită USR – PMP - Forța Dreptei (Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară, Forța Dreptei) – peste 530.000 semnături, 4. Alianța România Socialistă (Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Muncitoresc, Partidul Comunist Român - Secolul XXI (PCR-XXI), 5. Alianța AUR (Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, Partidului Național Conservator Român, Partidul Republican din România) – peste 600.000 semnături, 6. Partidul Alternativa Dreaptă – peste 250.000 semnături, 7. Partidul Diaspora Unită – peste 209.000 semnături, 8. Partidul Umanist Social Liberal – peste 310.000 semnături, 9. Partidul Reînnoim Proiectul European al României – peste 240.000 semnături, 10. Partidul Oamenilor Liberi, 11. Uniunea Democrată Maghiară din România – aproape 300.000 semnături, 12. Partidul România Mare, 13. Partidul Noua România, 14. Partidul Patrioților, 15. Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache. Candidații independenți: 1. Jurma Paul-Octavian, 2. Pîrvănescu Paula-Marinela, 3. Gheorghe Vlad-Dan – 119.523 semnături, 4. Mustățea Ilie-Cătălin, 5. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel – 110.421 semnături, 6. Mîndru Petru, 7. Șoșoacă Dumitru-Silvestru.
Statistici privind candidații
Efor atrage atenția că BEC nu a publicat datele de naștere ale candidaților, cu mențiunea că acestea ar fi putut fi relevante pentru statistică, dar și pentru a înțelege profilul candidaților propuși. Cu toate acestea, au fost publicate numele părinților, a căror relevanță pare mai scăzută. De asemenea, sexul candidaților nu a fost publicat. EFOR menționează că a solicitat acest lucru BEC, însă nu am primit un răspuns punctual la cerere, iar BEC a invocat principiul reducerii la minim a datelor.
Expert Forum a atras atenția că partidele politice și alianțele electorale au propus 542 de candidați, comparativ cu 695 în 2019 și 580 în 2014.
”Dacă ne uităm la toate alegerile începând cu 2014, putem observa că cele mai multe partide au înaintat candidați în 2019, iar în 2014 și 2024 numărul este similar, adică 15. Numărul de independenți a fost similar, cu mențiunea că în 2014 a depus candidatura un independent în plus. În ceea ce privește candidaturile rămase definitive, în 2014 numărul nu s-a schimbat față de cele depuse, iar în 2019 numărul a scăzut de la 23 la 13. După verificările făcute de BEC au rămas în cursa din mai 2019: 13 formațiuni politice - 473 de candidați dintre care 151 de femei și 322 de bărbați, 3 candidați independenți - o femeie și 2 bărbați”, se arată în studiul EFOR, cu mențiunea că pentru 2024 încă nu există statistici finale.
Aceeași sursă menționează totuși că în 2024, nouă partide/alianțe au depus numărul maxim de candidați, adică 43. La extrema cealaltă se numără Partidul Oamenilor Liberi, cu un candidat.
Potrivit EFOR, în privința alianțelor electorale situația candidaților pe partide este următoarea: ”La PSD – 23 de candidați de la PSD și 20 de la PNL, aranjați în mare în sistem fermoar. Primul candidat este de la PSD. La ADU – 23 de la USR, câte 10 de la PMP și FD. În primii 10 sunt 7 candidați de la USR, 2 de la PMP și 1 de la FD, iar primii 2 candidați sunt de la USR. La AUR – 40 sunt de la AUR, 1 de la PNCR și 1 de la PRR. Lista este deschisă de candidatul PNCR Cristian – Vasile Terheș”.
În ceea ce privește participarea femeilor la procesul electoral, EFOR menționează că a analizat listele de candidați pentru a identifica dacă partidele/ alianțele au ținut cont de principiul reprezentării proporționale. Aceștia reamintesc faptul că art. 16 alin. (8) din Legea nr. 33/2007 stabilește că „listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se întocmesc astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe”. Expert Forum a observat că toate listele propuse respectă principiul reprezentării ambelor sexe. Cu toate acestea, analiștii s-au uitat și la poziția pe care se regăsesc femeile pe listele de candidați, pentru a vedea dacă sunt pe locuri eligibile sau sunt mai degrabă puse pe locuri de pe care nu au șanse să fie alese. Întreaga analiză a fost realizată în baza unor informații colectate manual de către EFOR, având în vedere că sexele candidaților nu au fost publicate.
”Pentru alegerile din iunie, partidele și alianțele electorale au înaintat 171 de candidate (32%) și 364 candidați de sex masculin (68%). În 2019, 31% din candidați au fost femei. În plus, șase din șapte candidați independenți sunt bărbați. Cele mai multe candidate se regăsesc pe listele REPER, AUR și SOS România (39%), urmate de PSD Â PNL (37%). Alianța Dreapta Unită a înregistrat 35% candidate. La UDMR procentul candidatelor se ridică la 30%, iar la PUSL la 23%. La nivel de partid cele echilibrate sunt USR (12 F/11 M) și PSD (12 F/11 M). Doar un sfert din candidații liberali sunt femei – 5 din 20. La UDMR 13 din 43 de candidați sunt femei. Analiza datelor arată că 10 din 15 partide/alianțe au inclus o femeie în primele trei locuri”, au concluzionat cei de la EFOR.
Analiștii au atras atenția că la Alianța Dreapta Unită prima femeie de pe listă este pe locul cinci (Cristina - Mădălina Prună), iar la Alianța PSD Â PNL se regăsește pe locul 3 (Gabriela Firea). La AUR cea mai sus poziționată femeie este pe locul 4 - Teodorescu Maria – Georgiana. De asemenea, au constatat că doar trei partide au propus femei pe primul loc: SOS România, PAD și ARS. Mai mult, studiul EFOR semnalează că Reper este singurul partid care a folosit o listă de tip fermoar, adică a pus alternativ candidații de sex masculin, respectiv feminin (cel puțin în prima jumătate a listei).
”Conform unor estimări, PSD Â PNL ar putea obține 16 mandate, ceea ce înseamnă că ar putea trimite în Parlamentul European 3 femei: Gabriela Firea, Adina Vălean și Maria Grapini. În cazul ADU ar putea intra Cristina – Mădălina Prună și Violeta Alexandru. Din partea AUR - care ar putea obține 8 mandate - ar putea deveni europarlamentare trei candidate: Dumitrescu Cristina – Gabriella, Gherasim Laura și Teodorescu Maria – Georgiana. În situația în care SOS România trece pragul electoral de 5% ar putea deveni europarlamentară Diana Șoșoacă, prima pe lista de candidați”, se mai arată în studiu.
Cu ce se ocupă românii aspiranți la Parlamentul European
Deși EFOR menționează că este dificil de realizat o statistică exactă privind ocupația și profesiile din motive care țin de diversitate, dar și de modul în care au fost introduse datele, aceștia au publicat câteva statistici care arată care sunt zonele profesionale de care sunt legați candidații. Unele dintre ocupații/profesii au fost uniformizate pentru a le include într-o categorie mai generală: de exemplu, dacă la un candidat figura medic stomatolog a fost inclusă în categoria medic. Pe scurt, cele mai frecvente ocupații sunt: Pensionar (54), director/manager/administrator, deputat (23), antreprenor, avocat, europarlamentar (20). În cazul bărbaților, cei mai mulți sunt pensionari (42), directori, manageri, administratori, antreprenori sau europarlamentari (18). 17 dintre aceștia sunt deputați. În cazul femeilor, cele mai multe sunt pensionare (12), manager (10) sau profesor sau director (9), după cum a observat EFOR.
”În cazul PSD ÂP NL, un sfert din candidați sunt deja europarlamentari (12), 5 sunt directori, 5 sunt deputați, trei sunt secretari de stat și câte 2 sunt senatori, vicepreședinte de CJ, manager sau profesor. Aceste date arată că listele PSD  PNL se bazează pe candidați care sunt deja în poziții politice din administrație”, se precizează în acest studiu.
Aceeași sursă menționează că la ADU, 7 dintre candidați sunt deputați, iar 2 sunt europarlamentari. Șase se încadrează în categoria director, iar 3 la manager. Candidează și un primar, respectiv un viceprimar, dar și un senator.
AUR a pus pe listă cinci profesori universitari și 3 conferențiari, cinci deputați, cinci avocați și patru directori din mediul public sau privat. În listă sunt incluși un europarlamentar, un senator și trei consilieri parlamentari. La SOS România, 8 candidați sunt pensionari, iar câte cinci manageri, respectiv 5 avocați. Lista include un senator. La REPER, dintre candidați câte trei sunt europarlamentari, deputați sau ingineri cu diverse specializări. Pe listă mai există specialiști IT, profesori sau consilieri parlamentari. În cazul UDMR, cei mai mulți candidați provin din categorii precum Director (6), viceprimar (4), Pensionar (3) sau Deputat (3).
”În ceea ce privește profesiile, cele mai frecvente categorii sunt cea de inginer (diverse tipuri - 18%), economist (16%) sau jurist (12%)”, a mai relevat analiza.
EFOR a ținut să mai atragă atenția că datele publicate de BEC pe site nu reprezintă varianta finală a listelor de candidaturi care vor intra în competiție, ci sunt doar listele propuse (cu excepția PSD Â PNL și SOS România, deja validate). Astfel, există posibilitatea ca unele dintre propuneri să nu fie validate.
Conform legii, listele de semnături de susținere se depun la BEC alături de celelalte documente necesare pentru candidaturi. Partidele politice și alianțele trebuie să depună 200.000 de semnături, iar candidații independenți 100.000 de semnături, ”care reprezintă una dintre cele mai restrictive condiții pentru candidaturi din Uniunea Europeană”, după cum constată EFOR, cu recomandarea de a fi redus în viitor.
”Numărul de semnături nu ar trebui să reprezinte o barieră, ci mai degrabă o dovadă a faptului că partidele sau candidații au parte de o susținere rezonabilă.
În lipsa unei proceduri realiste de verificare și validare, numărul mare de semnături nu face decât să reducă artificial numărul de competitori și să avantajeze partidele mari, care au resurse. Potențialele nereguli sunt oricum dificil de demonstrat. Procedura de verificare ar trebui să fie publică și accesibilă din timp. BEC ar trebui să publice alături de lista de candidaturi propusă și numărul de semnături declarat de către partidul politic sau candidatul independent. Posibilitatea de a contesta candidaturile este limitată de lipsa unor informații importante despre documentele depuse”, a mai constatat Expert Forum. Raportul integral este accesibil la următorul link, disponibil pe pagina online a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”: https://expertforum.ro/candidaturi-euro24/
