• în vreme ce colegii săi de partid întârzie să-şi prezinte raportul după 4 ani de mandat în Parlamentul României, europarlamentarul Mihai Tudose ne-a trimis bilanţul muncii sale de un an în Parlamentul Europei • este prima oară când aflăm “cu ce se mănâncă” o astfel de activitate, direct de la sursă
Raportul extrem de amplu trimis de europarlamentarul Mihai Tudose pe adresa redacţiei este structurat pe trei direcţii: 1.dezbateri în plen, 2. propuneri de rezoluţie europarlamentară şi 3. explicaţii scrise pentru voturi în plen. În acest context, trebuie precizat că sunt multe chestiuni tehnice în material, astfel încât facem publice doar informaţiile care – din punctul nostru de vedere – pot creiona importanţa muncii unui europarlamentar atât în favoarea României cât şi a tuturor cetăţenilor europeni.
I. Dezbateri în plen
Foarte interesant acest capitol din activitatea unui europarlamentar deoarece se poate vedea cam cum se poate pune problema în plenul Parlamentului european. Am selectat intervenţiile cele mai critice ale lui Mihai Tudose.
Securitatea energetică a UE. Atenţionarea lui Tudose
“Nord Stream 2 nu este doar un proiect economic, ci şi unul cu implicaţii grave asupra securităţii energetice europene. Sancţiunile impuse de SUA companiilor participante la construcţia gazoductului sunt un avertisment serios în privinţa riscurilor care privesc Uniunea în ansamblul său, prin creşterea dependenţei de o singură sursă de aprovizionare cu gaz. Cu siguranţă, Nord Stream 2 va aduce profit - dacă şi când va fi finalizat - investitorilor săi”, a declarat Tudose, referindu-se la gazoductul rus. (Spre deosebire de Nord Stream 1, unde companiile energetice europene precum E.ON din Germania şi Engie din Franţa fac parte din consorţiul care operează conducta, Nord Stream 2 este deţinut în totalitate de Gazprom. Totuşi, dacă Nord Stream 2 ar fi abandonat, nu doar Gazprom ar fi rănit. Un total de cinci mari companii europene de energie au furnizat aproximativ 10% din finanţarea proiectului în valoare totală de 10 miliarde euro. Acestea sunt Uniper şi Wintershall DEA din Germania, compania anglo-olandeză Royal Dutch Shell, OMV din Austria şi Engie din Franţa – n.n).
“Cred însă că va dăuna unei Uniuni Europene prinse în menghina gazoductelor Nord Stream - Turk Stream, cu precădere ţărilor din flancul estic. Constatăm, la Bucureşti şi în celelalte capitale eliberate acum trei decenii de comunism, că apetitul pentru business al unor state membre primează asupra principiului solidarităţii, ce stă la temelia unităţii europene, precum şi asupra securităţii energetice comune”, a declarat în plen, în ianuarie 2020, europarlamentarul român.
Starea Uniunii. Urgenţa sanitară, dublată de urgenţa social-economică
“Solicit Comisiei să acţioneze pentru ca sprijinul de la Bruxelles să ajungă acolo unde e mai mare nevoie de el. Urgenţa sanitară e dublată de o urgenţă social-economică. Aceasta e ordinea corectă a priorităţilor. Apoi, putem face planuri cu orizont anul 2050. Dar e indicat ca aceste planuri, cum e cel de tranziţie energetică, să fie sustenabile economic şi social, pentru a putea fi transpuse în practică”, a atras atenţia Tudose, pe 16 septembrie 2020.
Despre condiţionalitatea referitoare la statul de drept în contextul CFM 2021-2027 şi al Next Generation EU
“Există riscul blocării în Parlamentul European a adoptării bugetului UE pe următorii şapte ani, dacă nu vedem din partea Consiliului deschidere pentru crearea mecanismului de condiţionare a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept. Pentru a fi funcţional, acest mecanism trebuie să poată fi activat printr-o majoritate calificată în Consiliu.
Ţări care au aderat acum 16 ani la UE se confruntă cu involuţii democratice îngrijorătoare. E nevoie de un cadru european care să răspundă noilor provocări. Fără a pierde din vedere o clipă urgenţa sanitară şi economică!”, a atras atenţia Tudose, în octombrie 2020.
II. Propuneri de rezoluţie europarlamentară:
» Propunere de rezoluţie referitoare la comemorarea celei de a 30-a aniversări a revoluţiei din România din decembrie 1989 – adoptată la 19 decembrie 2019
» Propunere de rezoluţie referitoare la protecţia europeană a lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri în contextul crizei provocate de COVID-19 – adoptată la 19 iunie 2020
Întrebare cu solicitare de răspuns oral, urmată de dezbatere în plen:
Diferenţele de calitate ce caracterizează unele produse de pe piaţa unică – 9 iulie 2020, dezbatere cu participarea Comisiei Europene, privind dublul standard
Numeroase studii şi teste au demonstrat că există diferenţe în compoziţia şi în ingredientele produselor distribuite şi puse în vânzare pe piaţa unică sub aceeaşi marcă şi aparent în ambalaje identice, ceea ce afectează negativ consumatorii.
Acest fenomen constituie o discriminare a consumatorilor din diferite state membre. Orice discriminare este inacceptabilă. Toţi consumatorii din UE trebuie să aibă acces la produse de aceeaşi calitate. Totodată, nu este clar aspectul privind protecţia sănătăţii consumatorilor.
Deşi, iniţial, Parlamentul a întreprins măsuri pentru a combate diferenţele de calitate ce caracterizează unele produse de pe piaţa unică, adoptând un raport privind diferenţele de calitate, piaţa internă nu este reglementată încă în măsură suficientă pentru a fi eliminate produsele ce prezintă diferenţe de calitate. Produsele vândute sub aceeaşi marcă şi în ambalaje identice pot reprezenta, în continuare, produse cu un conţinut diferit.
Intenţionează Comisia să adopte noi măsuri legislative pentru a elimina în perioada următoare diferenţele de calitate ce caracterizează unele produse, îmbunătăţind astfel protecţia consumatorilor din UE şi încrederea acestora în piaţa unică?, a întrebat Mihai Tudose.
Condiţionarea alocării fondurilor din cadrul Mecanismului pentru redresare şi rezilienţă de obiectivele Pactului ecologic european – 24 iunie 2020
“A forţa, în actualul context de impas economic, trecerea accelerată spre o economie neutră climatic, fără a ţine cont de specificul şi dificultăţile ţărilor şi regiunilor mai puţin dezvoltate - riscă să provoace un colaps în mare parte din estul şi sudul Uniunii şi să accentueze decalajele existente între vechile şi noile state membre. De aceea, pledez pentru un caracter realist şi sustenabil al strategiei de redresare, ţinând cont de prioritatea ca fiecare cetăţean european să aibă o minimă siguranţă economică. Pe această bază putem construi economia verde şi digitală a viitorului”, a fost punctul de vedere al europarlamentarului român.
Situaţia precară a mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE şi criza sanitară din abatorul din Renania de Nord-Westfalia – 2 iulie 2020
În timpul pandemiei de COVID-19, lucrătorii migranţi şi sezonieri din interiorul UE s-au dovedit a fi indispensabili în asigurarea lanţului agroalimentar. Cu toate acestea, s-a văzut din nou foarte clar că ei lucrează în condiţii precare, ceea ce i-a expus la şi mai multe riscuri de sănătate şi abuzuri la locul de muncă.
“Situaţia recentă din abatorul din Germania, unde până în prezent peste 1 500 de angajaţi au fost contaminaţi cu COVID-19 şi ai cărui lucrători provin din România, Bulgaria şi Polonia, arată că ne confruntăm cu o situaţie de urgenţă socială în Europa”, a atras atenţia Mihai Tudose.
Dezvoltarea regiunilor de la graniţa estică a UE – 25 august 2020
Pierderea locurilor de muncă este o realitate care se agravează în UE. “În România, din martie până acum au încetat un milion de contracte de muncă. De asemenea, au revenit în ţară peste un milion de români, angajaţi până de curând în alte state membre.
Suntem iarăşi la nivelul anului 2008, când criza financiară s-a resimţit în Europa. Atunci, politicile europene şi naţionale - axate mai degrabă pe susţinerea sectorului bancar decât pe stimularea creării de locuri de muncă - au afectat grav milioane de cetăţeni europeni.
Spre deosebire de criza anterioară, ne confruntăm şi cu acţiuni manipulatoare şi subversive dinspre est. De aceea, solicit Comisiei un accent deosebit pe sprijinirea economică şi socială a regiunilor de la graniţa estică a Uniunii, având în vedere miza lor geostrategică, aşa cum este cazul Gurilor Dunării, din Regiunea de Sud-Est a României.
Sărăcia constituie un teren fertil pentru manipulare şi diversiune. Politicile europene trebuie să ţină cont de acest tip de provocări. „Business as usual” în materie de fonduri europene poate însemna decuplarea treptată de UE a regiunilor sale de graniţă”, a atras atenţia europarlamentarul român. “Are în vedere Comisia acţiuni ţintite, astfel încât să ofere soluţii eficiente şi urgente zonelor vulnerabile de la graniţa estică a UE?”
Corectarea indicatorilor macroeconomici - datoria publică şi decalajul de consum individual efectiv raportat la PIB/locuitor – 25 august 2020
“De la izbucnirea pandemiei, datoria publică a statelor UE este în continuă creştere. În unele ţări membre, creşterea gradului de îndatorare este, însă, nu doar consecinţa crizei provocate de pandemie, ci o tendinţă de durată mai veche. În raport cu primul trimestru al anului 2019, 10 state europene au cunoscut în perioada similară din acest an o creştere a datoriei, 16 o diminuare, iar unul a stagnat. România este a doua ţară din UE care a cunoscut cea mai mare creştere a datoriei publice între trimestrul 1 din 2019 şi trimestrul 1 din 2020, respectiv plus 3,6%.
Simultan, se înregistrează discrepanţe semnificative între consumul individual efectiv şi PIB/cap de locuitor. Spre exemplu, în România, în 2019, consumul individual efectiv/locuitor a reprezentat 79% din media UE, în vreme ce produsul intern brut/locuitor a fost de 69% din media europeană. Este, după Lituania, cel mai mare dezechilibru în această privinţă din UE, în vreme ce în majoritatea statelor raportul este invers, inclusiv în alte noi ţări membre, precum Estonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia”, a semnalat Tudose.
“Ce măsuri are în vedere Comisia pentru corectarea acestor indicatori şi pentru prevenirea degradării echilibrului macroeconomic în România şi în celelalte ţări membre afectate de astfel de tendinţe negative?”, a întrebat europarlamentarul.
Sprijinul UE trebuie să ajungă urgent la persoanele cele mai afectate de criză – 8 septembrie 2020
“Prioritatea momentului este ca fondurile alocate de UE pentru atenuarea efectelor pandemiei să ajungă cât mai repede la cetăţenii în nevoie şi în regiunile cele mai lovite de criză. Având în vedere că persoanele cele mai afectate se aflau deja într-o situaţie fragilă în momentul declanşării crizei, solicit Comisiei ca România şi celelalte state membre din ultimele valuri de aderare la UE să beneficieze de un sprijin european consistent şi urgent. Parlamentul European propune ca programul REACT-EU să fie dotat cu un buget de 55 de miliarde de euro, spre deosebire de varianta Comisiei Europene (50 de miliarde de euro) şi de cea a Consiliului (47,5 miliarde de euro). Potrivit propunerii Parlamentului European, aceste resurse menite să combată efectele crizei provocate de pandemia de Covid-19 ar urma să fie la dispoziţia statelor membre până în 2024, şi nu doar în următorii doi ani, aşa cum a avansat iniţial Comisia.
Aceşti bani trebuie să ajungă de urgenţă în regiunile aflate în cea mai dificilă situaţie social-economică. Nu ne putem permite întârzieri din cauza unor negocieri complicate în mod artificial ori a unei birocraţii care nu ţine cont de nevoile oamenilor.
Are în vedere Comisia să susţină poziţia Parlamentului European referitoare la bugetul REACT-EU?”
Pentru o alocare echitabilă a subvenţiilor UE din Mecanismul de redresare şi rezilienţă – 10 septembrie 2020
“Conform avizului Curţii de Conturi Europene din 9 septembrie a.c. cu privire la Mecanismul de redresare şi rezilienţă, emis la cererea Parlamentului European, ţările UE cu PIB-ul cel mai mic vor primi cele mai puţine subvenţii. Numai un sfert din granturile prevăzute în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă ar urma să revină, potrivit propunerii iniţiale a Comisiei, celor opt state membre care au avut, în 2019, PIB-ul pe cap de locuitor sub 75% din media UE. Este vorba despre România, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Croaţia, Slovacia şi Letonia. În schimb, cele 14 ţări care au avut anul trecut PIB/locuitor de cel puţin 90% din media UE ar urma să primească peste două treimi din subvenţiile europene.
Are în vedere Comisia să corecteze această distribuire injustă, care riscă să afecteze coeziunea UE, să amplifice problemele social-economice din aceste ţări şi decalajele de dezvoltare dintre statele membre?”, a atras atenţia Mihai Tudose.
III. Pentru ce a votat europarlamentarul Tudose
1.Măsuri de consolidare a cooperării administrative în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA
2.Pactul ecologic european
3.Măsuri specifice menite să mobilizeze investiţii în sistemele de sănătate ale statelor membre şi în alte sectoare ale economiilor acestora ca răspuns la epidemia de COVID-19
4.Asistenţa financiară acordată statelor membre şi ţărilor care negociază aderarea la Uniune afectate grav de o situaţie de urgenţă majoră în domeniul sănătăţii publice
5.Măsuri specifice menite să ofere o flexibilitate excepţională pentru utilizarea fondurilor structurale şi de investiţii europene ca răspuns la epidemia de COVID-19
6.Introducerea unor măsuri specifice pentru a face faţă crizei cauzate de epidemia de COVID-1
7.Acţiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor acesteia
8.Protecţia europeană a lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri în contextul crizei COVID-19
9.Turismul şi transporturile în 2020 şi ulterior
10.Norme specifice privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi cerinţe de control
11.Fondul pentru o tranziţie justă
Mihai Tudose este membru al Grupului europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor şi face parte din următoarele comisii:
Membru
» Comisia pentru Comerţ internaţional
» Comisia pentru Afaceri constituţionale
» Delegaţia la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova
Mmbru supleant
» Comisia pentru Afaceri economice şi monetare
» Comisia pentru Industrie, cercetare şi energie
» Comisia specială privind Ingerinţele externe în procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea
» Delegaţia la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord
