• s-a reaprins la Brăila “flacăra” haiduciei cu bonurile fiscale şi casele de marcat • inspectorii antifraudă au aplicat anul trecut aproape 250 de amenzi şi avertismente, în valoare totală de aproape 1,2 milioane lei • în plus au dispus confiscări de numerar, în cuantum de 109.784 lei, precum şi suspendarea activităţii a 12 contribuabili care, fie nu erau dotaţi cu case de marcat, fie nu eliberau bonuri • de altfel, tot mai mulţi brăileni se plâng că în ultima perioadă au primit tot mai rar bonuri pentru cumpărăturile făcute, mai ales în magazinele “Made in China” • atenţie! şi pieţarii au obligaţia să elibereze bon fiscal
Evaziunea prin neeliberarea bonului fiscal rămâne în continuare “sport naţional” pentru o bună parte dintre comercianţii din Brăila care, fie “uită” să folosească aparatele de marcat fiscale, fie, pur şi simplu, nu se dotează cu astfel de mijloace de fiscalizare. Drept dovadă, sutele de amenzi pe care inspectorii antifraudă le aplică, an de an, pe raza judeţului nostru în cuantum deloc de neglijat. De exemplu, numai anul trecut au atins aproape 1,2 milioane lei! Plus confiscări de sume importante de bani şi suspendări de activităţi unde abaterile constatate au fost grave. Dincolo de mitul bonului fiscal la tarabagiii cu legume-fructe şi verdeţuri din pieţe, o bună parte dintre magazinele cu produse chinezeşti, inclusiv standurile din complexul engross de pe şoseaua Rm. Sărat, nu trec prin casa de marcat decât o parte din vânzări. Doar când cumpărătorul insistă să plătească electronic, cu cardul, comercianţii se văd nevoiţi să elibereze şi bonul fiscal aferent.
Brăilenii, tot mai supăraţi că nu li se eliberează bonuri fiscale
Au trecut câţiva ani de la campania agresivă a Fiscului privind eliberarea bonului fiscal şi, odată cu “potolirea” apelor, vechile metehne ale comercianţilor revin. Timid la început, dar în ultima perioadă au prins mai mult curaj, vânzătorii “uită” să mai dea bonul fiscal cumpărătorului. Tot mai multe sesizări în acest sens din partea cititorilor “Obiectiv Vocea Brăilei” vin să întărească realitatea pe care cu toţii o constatăm atunci când mergem la chioşcul din colţul blocului sau la magazinele de chinezării din cartiere, sau mai nou, după cum ne-au sesizat mai mulţi brăileni, chiar şi la marile magazine cu produse “Made in China” din principalele zone comerciale cu vad ale oraşului. “Am fost să cumpăr articole de îmbrăcăminte de la unul dintre magazinele cu produse chinezeşti, iar vânzătoarea, de origine asiatică, se făcea că nu înţelege ce e cu bonul fiscal. Când am văzut cum stau lucrurile, fără să fac scandal, am refuzat să plătesc cash spunând că nu am bani suficienţi la mine şi am scos cardul. Abia aşa a trebuit să-mi dea şi bonul fiscal. Fără să vreau am observat, până să ies din magazin, că nici clienţilor din urma mea nu le-a dat bon pentru micile cumpărături pe care le făcuseră”, ne-a povestit revoltată de situaţie Georgiana C. Iar istoria femeii pare trasă la indigo pentru că la fel ni s-au plâns şi alţi brăileni. “La magazinul cu «treizecişiopturi» am cumpărat veselă acum, la Moşii de Iarnă, şi nu mi-a dat bon vânzătoarea. Nu ştiu de ce, dar m-am ambiţionat şi i-am spus că totuşi am nevoie de bon ca să justific cheltuiala, minţind-o că le-am cumpărat pentru o prietenă care nu se putea deplasa, dar voia să dea de pomană pentru soţul defunct. N-a avut ce face şi a băgat în casa de marcat valoarea cumpărăturilor, dar cum să vă spun, se vedea că nu utilizează în mod frecvent aparatul acela că s-a câcâit până a tastat acolo ce avea de tastat ca să-mi elibereze bon”, ne-a sesizat şi Constantina B.
De unde acest interes pentru bonurile fiscale, poate vă întrebaţi? O explicaţie ar fi aceea că românii au prins gustul Loteriilor Fiscale organizate lunar şi la ocazii speciale de către Ministerul de Finanţe cu premii consistente: 1 milion în fiecare lună.
Cum e treaba cu bonul fiscal în pieţe
“Dar de pieţari de ce nu se ia nimeni de la Fisc că nu-ţi dă nimeni bon pentru legătura de ceapă de-o cumperi de la ei sau kilogramul de mere, ori buchetul de flori? Pe ăştia nu-i vede nimeni?”, se întreabă mai mulţi brăileni. În această speţă, specialiştii fiscali de la AJFP (Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice) Brăila au explicat că, pe subiectul în discuţie - comerţ în pieţe, singura excepţie privind dotarea cu aparate de marcat este în cazul producătorilor agricoli care fac comerţ ocazional în pieţe şi practic îşi valorifică producţia proprie. Cei care sunt zilnic în pieţe, au contracte de închiriere a tarabelor, dar atenţie! nu în regim “cu ziua”, desfăşoară practic activitate de comerţ. Acestora li se aplică un regim fiscal în care au de ales între a fi impozitaţi la veniturile reale realizate, şi astfel, automat, le trebuie aparate de marcat, sau pot opta pentru varianta de a fi împozitaţi la normă de venit şi plătesc ca un fel de cotă forfetară anuală de minim 2.300 lei. Dar chiar şi aceştia, spun cei de la Fisc, trebuie să deţină şi să elibereze bon fiscal chiar dacă în cazul lor statul nu este, practic, interesat dacă ei realizează venituri mai mari decât li s-au stabilit prin norma de venit întrucât oricum plătesc acea cotă forfetară acoperitoare în sumă fixă. Explicaţia este simplă: cumpărătorul trebuie să ştie de la cine a cumpărat pentru a putea face, de exemplu, dovada în cazul în care are o nemulţumire cu privire la produsul agricol cumpărat şi merge pentru asta la Protecţia Consumatorilor, sau descoperă că a fost înşelat la cântar şi vrea să facă reclamaţie. De altfel, susţin aceleaşi surse, în decursul anului trecut au fost tot mai multe amenzi aplicate în pieţele brăilene de către inspectorii de la antifraudă, iar acestea nu sunt deloc de neglijat: pleacă de undeva la de 8.000 lei pentru lipsa aparatului de marcat ori pentru neeliberarea bonului fiscal.
Amenzi grase pentru lipsa bonului fiscal
Reporterii “Obiectiv” au solicitat Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) concluziile în urma activităţii desfăşurate pe linia aparatelor de marcat electronic fiscale (AMEF), pe raza judeţului nostru, în ultimii 2 ani. Surpriză, numărul de agenţi economici prinşi în abatere precum şi cuantumul amenzilor aplicate a crescut simţitor în 2017. De exemplu, în 2016 raportul de activitate arăta astfel: DGAF a aplicat, pentru încălcări ale obligaţiei de a utiliza casa de marcat, 183 de amenzi şi avertismente, în valoare totală de 805.000 lei, în cazul a 118 de contribuabili specializaţi în domenii precum comerţ cu produse alimentare, alimentaţie publică (restaurante, cluburi şi baruri) sau comerţ cu îmbrăcăminte. Totodată, inspectorii antifraudă au dispus confiscări de numerar şi venituri ilicite, în valoare totală de 21.416 lei, precum şi suspendarea activităţii a 3 operatori economici, pentru nedotare cu AMEF sau neutilizarea casei de marcat. “Precizăm faptul că sancţiunile contravenţionale dispuse de inspectorii antifraudă, în anul 2016, au fost aplicate pentru neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, pentru emiterea de bonuri fiscale cu date eronate sau fără să conţină toate datele prevăzute le lege, deţinerea de sume fără documente justificative sau nedotarea cu AMEF”, se arată în răspunsul primit de la DGAF.
În 2017, cifrele sunt notabil mai mari: urmare verificărilor efectuate, inspectorii antifraudă au constatat la 147 de contribuabili abateri de la prevederile OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (AMEF), pentru sancţionarea cărora au dispus aplicarea a 247 de amenzi şi avertismente, în valoare totală de aproape 1,2 milioane lei, mai precis 1.196.000 lei. La acestea s-au adăugat confiscări de numerar, în cuantum de 109.784 lei, precum şi suspendarea activităţii a 12 contribuabili care, fie nu erau dotaţi cu AMEF, fie nu utilizau casa de marcat. “În perioada menţionată, sancţiunile dispuse de inspectorii DGAF au fost aplicate pentru neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, pentru emiterea de bonuri fiscale cu date eronate sau fără să conţină toate datele prevăzute le lege, deţinerea de sume fără documente justificative sau nedotarea cu AMEF. De asemenea, precizăm faptul că operatorii economici sancţionaţi desfăşurau activităţi comerciale cu preponderenţă în următoarele domenii: comerţ cu produse alimentare, alimentaţie publică (restaurante, cluburi şi baruri), comerţ cu îmbrăcăminte, comerţ cu materiale de construcţii, prestări de servicii în domeniul auto, saloane de înfrumuseţare sau servicii în domeniul IT”, se punctează în acelaşi document. În ce priveşte prima lună din anul în curs, inspectorii antifraudă nu au aplicat nici o sancţiune, după cum se arată în documentul citat.
Îndemnul DGAF: “Sesizaţi-ne refuzul de eliberare a bonului fiscal la TELVERDE 0800.800.085”
Serviciul TelVerde, urmat de tasta 2, este destinat înregistrării sesizărilor privind refuzul de eliberare a bonurilor fiscale de către comercianţi. Numărul de telefon 0800 800 085 poate fi apelat, gratuit, 24 de ore din 24. Sesizarea unei astfel de situaţii se realizează în două etape: apelantul aude un mesaj înregistrat care-l avertizează că apelul va fi înregistrat, după care mesajul “Pentru sesizări privind refuzul de eliberare a bonurilor fiscale, apăsaţi Tasta 2”. Robotul îl avertizează apoi pe reclamant că preluarea sesizării se va face doar cu condiţia ca acesta să furnizeze datele de identificare gen nume, prenume, adresă şi număr de telefon, după care i se pun la dispoziţie 3 minute de înregistrare pentru a formula sesizarea.
