• meteosensibilitatea este o reacţie a organismului, în unele cazuri extrem de dură, la schimbările bruşte de temperatură, umiditatea aerului, precipitaţiile şi presiunea atmosferică • consecinţele meteosensibilităţii sunt stările depresive, durerile de cap, agitaţia, ameţeala, scăderea capacităţii de concentrare, dureri chinuitoare de oase şi insomnie
Meteosensibilitatea nu este o boală în sine, ci o deteriorare a sănătăţii, ca răspuns la modificările condiţiilor climatice: temperatură, presiune atmosferică, umiditate, radiaţii electromagnetice, compoziţia chimică a aerului.
Omul, ca fiinţă biologică, este supus aceloraşi schimbări ca mediul înconjurător.
Astfel că nu este de mirare că asociem buna-dispoziţie cu o zi însorită, ploaia cu tristeţea sau furtuna cu agitaţia interioară.
Schimbarea stării de spirit în funcţie de vreme reprezintă răspunsul fiziologic obişnuit al unui organism sănătos - reacţie numită meteosensibilitate şi considerată normală.
Oamenii în cazul cărora schimbările meteorologice afectează doar latura emoţională sunt numiţi meteostabili sau meteorezistenţi. Starea lor fizică de sănătate nu depinde de schimbările meteorologice.
Dacă, însă, condiţiile meteo provoacă şi alte simptome (disconfort, dureri de cap, dureri articulare), vorbim de meteolabilitate sau meteodependenţă.
Astfel, meteosensibilitatea la o persoană se poate manifesta în două moduri: meteorezistenţă şi meteolabilitate.
Pe de altă parte, această teorie este respinsă de mulţi cercetători. Şi asta pentru că nu a fost încă descoperită corelaţia directă între schimbările meteorologice şi perturbarea stării de bine a oamenilor. Cu toate astea, foarte mulţi oameni sunt mărturii vii că starea de spirit sau cea de sănătate le sunt influenţate de schimbările de vreme.
Bolile cronice stimulează meteosensibilitatea
Desigur, condiţiile meteorologice pot acţiona ca factori de risc. De exemplu, numărul de boli virale respiratorii acute tinde să crească în anotimpul rece, în timp ce vara este sezonul în care creşte incidenţa infecţiilor intestinale. Dar acest lucru poate fi explicat prin mecanisme fiziopatologice uzuale.
Deteriorarea stării de sănătate în timpul diferitelor modificări climatice este cauzată de prezenţa unor boli somatice deja existente. Este adevărat că bolile cronice stimulează, cel mai adesea, meteosensibilitatea.
E important să înţelegem că o persoană poate dezvolta anumite patologii în timp, fără să ştie despre ele, astfel că poate tinde să-şi explice boala prin motive externe, inclusiv condiţiile de vreme.
Unele dintre patologiile pe care oamenii le-ar putea descrie ca fiind asociate condiţiilor meteorologice sunt: hipertensiunea arterială, oboseala cronică, anemia, depresia, boli ale glandei tiroide, boli ale articulaţiilor, scleroza multiplă, boli pulmonare obstructive cronice.
De asemenea, o sensibilitate crescută la schimbările climatice poate fi observată în timpul sarcinii, la menopauză sau în perioada pubertăţii.
Fiecare persoană răspunde diferit la schimbările meteorologice, dar vremea poate acţiona numai ca factor agravant al unei boli deja existente.
Eistă trei tipuri de meteosensibili:
Meteoadaptabili - nu au nici un fel de dificultate la schimbările bruşte ale vremii, acomodându-se uşor cu orice fluctuaţii.
Meteodependenţi - influenţele atmosferice se răsfrâng direct asupra echilibrului psihic şi stării de sănătate fizică (irascibilitate, dureri de cap, indispoziţii şi tendinţe depresive, dureri de oase, dureri articulare, tensiune arterială crescută, dureri de inimă).
Anticipativi - presimt modificarea vremii chiar şi cu 48 de ore în avans (de exemplu, dureri apărute într-o cicatrice sau dureri articulare)
În plus, meteosensibilitatea poate fi resimţită mai pregnant în anumite zone ale corpului, în funcţie de patologiile preexistente:
Meteosensibilitate cardiacă
Primul semn al acestei dependenţe meteorologice este o agravare a simptomelor cardiace (durere de inimă, puls crescut, bătăi neregulate ale inimii, senzaţie de lipsă de aer), pe fondul fluctuaţiilor condiţiilor meteorologice.
Meteosensibilitate cerebrală
Simptome precum migrene, ameţeli, senzaţie de zgomot în urechi (tinitus sau acufenă) apar la schimbările de vreme.
Meteosensibilitate mixtă
Se observă apariţia simultană a simptomelor celor două tipuri de dependenţă meteorologică descrise mai sus.
Meteosensibilitate astenoneurotică
Simptomatologia observată corespunde tipului astenic al sistemului nervos: slăbiciune generală şi iritabilitate, oboseală bruscă. Oamenii cu acest tip de meteosensibilitate se plâng că nu pot lucra, suferă de stări depresive şi tulburări de somn.
Meteosensibilitatea reumatică
Meteosensibilitatea reumatică este, probabil, cel mai greu de dus dintre toate - durerile de oase şi articulaţii devin insuportabile şi necesită tratament de specialitate (medicamentos, fizioterapie, kinetoterapie, infiltraţii etc)
Meteosensibilitate nedefinită
Persoanele din această categorie se plâng de slăbiciune generală, pe fondul schimbărilor meteorologice, acuzând dureri musculare şi articulare.
Pentru a stabili dacă o persoană este meteosensibilă este necesară o analiză a istoricului dependenţei meteorologice şi a simptomelor resimţite. Pot fi necesare inclusiv o serie de teste şi analize medicale, cum ar fi măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului, dar şi un test de sânge pentru a observa dacă există o creştere a globulelor albe (leucocite).
Însă, toate acestea nu sunt suficiente pentru a stabili cu exactitate că deteriorarea stării de sănătate a pacientului se datorează vremii. Este nevoie şi de monitorizarea schimbărilor stării de sănătate în dinamica şi compararea datelor obţinute cu datele despre vreme.
Toate informaţiile sunt înregistrate cu atenţie pentru a determina indicele de sensibilitate meteorologică. Acest proces este de lungă durată şi nu prea se înhamă nimeni la el, în afară de oamenii de ştiinţă care şi-l propun ca temă de studiu.
Aşa cum fiecare persoană reacţionează diferit la schimbările meteorologice, metodele de ameliorare a simptomelor resimţite variază de la caz la caz şi depind în mare măsură de gradul de dependenţă meteorologică, de nivelul de anxietate, vârsta şi prezenţa patologiilor cronice de sănătate.
În general, tratamentul meteosensibilităţii la pacienţii adulţi include:
Kinetoterapie - pentru ameliorarea durerilor articulare. Se efectuează la recomandarea şi sub atenta îndrumare a medicului specialist reumatolog. Exerciţiile sunt menite să întărească musculatura, dar şi să ajute persoana să fie mai relaxată din punct de vedere mental.
Mişcare - pentru o mai bună oxigenare a organismului: mers rapid, alergat, schi
Exerciţii de respiraţie - pentru calmare mentală şi îmbunătăţirea oxigenării organismului
Tratamente balneare - băi terapeutice relaxante, duşuri reci şi fierbinţi, înot
Prognosticul meteosensibilitatii depinde în totalitate de dorinţa pacientului de a fi sănătos şi fericit. Vindecarea bolilor cronice nefiind posibilă, simptomele de meteosensibilitate la aceşti pacienţi pot fi cel mult ameliorate şi nu eliminate - şi numai dacă sunt luate măsuri specifice pentru a ţine sub control boala de bază, prevenind acutizarea eventualelor simptome neplăcute.
