Expoziţia "Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan" face parte din proiectul "Memoria deportărilor din România", susţinut de programul "Europa pentru cetăţeni. Memoria activă a Europei" al Comisiei Europene. Vernisarea ei a fost făcută la 25 martie 2011, la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", în 3 mai 2011 a fost deschisă la Biblioteca Centrală Universitară din Timişoara, ocazie cu care a avut loc şi o discuţie cu martorii din deportarea de acum 60 de ani, iar în 19 mai la Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin. Din 2 iunie şi până în 2 septembrie expoziţia a fost deschisă la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Fotografiile ce înfăţişează drama celor 44.000 de bănăţeni şi mehedinţeni deportaţi într-o singură noapte în stepele pustii ale Bărăganului, la data 18 iunie 1951, tragedie cunoscută şi sub denumirea de "Noaptea cea neagră", au fost expuse şi la Brăila.
Martirii unor vremuri pe care nu trebuie să le uităm
La deschiderea expoziţiei "Memoria ca formă de justiţie", Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, a precizat că regimurile totalitare conduc prin forţă, intimidare şi teamă, nu au limite şi nici scrupule. Efectul este puternic: se distrug familii, legăturile dintre oameni, se instigă prietenii unii împotriva altora şi se manipulează istoria, memoria şi chiar imaginaţia. Martirii vremurilor pe care nu trebuie să le uităm au fost lumina călăuzitoare prin întunericul comunismului.
Monica Macovei a punctat, de asemenea: "Această expoziţie este o formă de justiţie simbolică. De aceea a fost numită Memoria ca formă de justiţie. Din păcate, nu am avut o justiţie reală şi continuăm să ne gândim la justiţie în acest fel: să ne amintim, să nu uităm să-i cinstim, să-i onorăm pe cei care s-au sacrificat. Nu-i vom uita! Memorialul de la Sighet, care a alcătuit această expoziţie şi care a fost realizat de Fundaţia Academia Civică, este un reper şi este singura instituţie de acest fel din România, o instituţie care face cercetare în domeniul crimelor comunismului şi a rezistenţei anticomuniste. Memorialul a fost constituit din 1993, fiind primul din ţările postcomuniste care a început această activitate".
Dublă expoziţie deschisă în Spaţiul Public European
Expoziţia poate fi văzută până la 22 decembrie 2011 la Reprezentanţa Comisiei Europene - Spaţiul Public European, str. Vasile Lascăr nr. 31, Bucureşti.
La vernisaj au participat supravieţuitori ai deportării, istorici, jurnalişti.
Masa rotundă prin care s-a vernisat dubla expoziţiei a fost deschisă prin alocuţiunile doamnei Ana Blandiana, preşedintele Fundaţiei Academia Civică şi fondatoarea Memorialului Sighet şi domnului Nicole Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Au fost prezenţi şi au luat cuvântul şi cercetători de primă oră ai deportării în Bărăgan, care prin cărţile lor din anii '90 au deschis calea spre cunoaşterea acestui eveniment negru din perioada comunistă: Smaranda Vultur şi Viorel Marineasa, ambii profesori la Universitatea de Vest din Timişoara, şi cercetătorul Luzian Geier de la Bukowina Institut din Augsburg, Germania.
Dintre persoanele deportate, care au luat parte la eveniment, au vorbit: Lăcrămioara Stoenescu, deportată, Petrică Panduru, deportat (Bucureşti), Maria Bălăceanu (deportat, directorul Muzeului de Artă din Drobeta Turnu Severin), Valer Sârbu, preşedintele Fundaţei "Memoria Deportărilor", Raluca Moise, deportată (Bucureşti), Amelia Popescu, deportată (Bucureşti), Cornelia Fiat, deportată (Timişoara), Eugen Năilescu, deportat (Bucureşti), Silvestru Fociuc, deportat (Bucureşti).
