• deputatul brăilean Emilia Meiroşu a ţinut să sublinieze că i se pare inadmisibil ca la a doua rectificare bugetară în 2018 să se reducă atât de mult fondurile de la Educaţie şi Cercetare • coordonatorul ProRomânia Brăila a dorit să puncteze că banii merg către pensii, indemnizaţii şi salarii în sectorul public, dar tăierile de la Educaţie nu reprezintă niciodată soluţia
Deputatul independent (ProRomânia) de Brăila, Emilia Meiroşu a adus critici dure Guvernului PSD după ce a decis să taie bani de la Educaţie pentru pensii, indemnizaţii şi salarii în sectorul public. Aceasta a ţinut să sublinieze faptul că actuala guvernare a aprobat de curând a doua rectificare bugetară din acest an prin care se reduc considerabil fondurile alocate Educaţiei şi Cercetării. Dar la fel de afectate vor fi şi cultura, comunicaţiile, transporturile şi fondurile europene, a mai punctat coordonatorul ProRomânia Brăila. Aceasta a dorit să atragă atenţia că proiectul prevede alocarea unor sume mai mari pentru pensii şi indemnizaţii, salarii în sectorul public, dar şi pentru dobânzile mai mari plătite de stat, în timp ce Fondul de rezervă va fi alimentat cu 700 milioane de lei, bani care vor fi preluaţi şi din bugetul pentru Educaţie. Dar şi că proiectul a fost construit cu încadrarea în ţinta de deficit bugetar de 2,97% din PIB.
“Rămâne o tradiţie, se pare, ca Educaţia să fie Cenuşăreasa atunci când vine vorba de rectificări şi ajustări de buget. La noi se taie, nu se dă! Cum să iei bani de la...Educaţie? De ce ai stoarce bani pentru dobânzi taman de la Cultură şi Cercetare? Tind să cred că aceşti oameni nu mai au nimic în comun cu priorităţile românilor”, a declarat, indignată, Meiroşu, coordonator naţional pe Educaţie şi totodată cadru didactic.
Sursa citată a dorit să adauge că sistemul de educaţie din România funcţionează, în prezent, cu aproape jumătate din alocarea bugetară stabilită prin lege. Potrivit Legii Educaţiei, învăţământul trebuie să aibă alocată anual o cotă de 6% din PIB, însă aceasta a scăzut în ultimii 10 ani la 2,8% din PIB, după ce în 2015, în timpul guvernării Ponta, se ajunsese la 3,2% din PIB, a mai ţinut să spună Meiroşu.
“E clar: Guvernul consideră că nu trebuie să se investească în educaţie şi în cercetare, deşi inspectoratele şcolare judeţene şi directorii de şcoli caută soluţii, de la o lună la alta, pentru plata cheltuielilor. Banii ar fi fost suficienţi pentru ca 100.000 de elevi să primească zilnic, timp de un an, o masă caldă. Sau ar fi putut acoperi costurile de reabilitare a şcolilor din mediul rural şi modernizarea celor de la oraş. Ce se întâmplă acum e un «atentat» la resursele ţării! A existat şi un pact naţional pentru educaţie, în care toate forţele politice şi-au asumat că vom cheltui peste 6% din PIB pentru învăţământ. După ce că în prezent avem sub 3%, se mai taie şi acum, la a doua rectificare bugetară pe 2018. La fel de alarmant este şi faptul că de la Ministerul Fondurilor Europene sunt tăiaţi bani care erau destinaţi pentru contribuţie la proiecte cu finanţare europeană, peste 165 de milioane”, a mai adăugat Meiroşu, cu precizară că şi fără aceste tăieri, România are oricum cea mai mică alocare de fonduri bugetare (2,8% din PIB) pentru Educaţie, din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat.
Meiroşu a afirmat că ProRomânia susţine cu fermitate necesitatea realizării unui acord între Guvern, sindicatele din educaţie, mediul privat şi asociaţiile elevilor şi studenţilor care să confere sistemului de învăţământ românesc stabilitatea şi coerenţa necesare pentru a deveni, în mod real, unul dintre sectoarele strategice de care depinde evoluţia societăţii.
