Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea şi referatul întocmit în cauză, în vederea sesizării ministrului Justiţiei pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi a arestării preventive a deputatului Sebastian Aurelian Ghiţă, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şantaj, cumpărare de influenţă, conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Potrivit DNA, în perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre cei implicaţi în furnizarea ilegală de informaţii nedestinate publicităţii fiind şi deputatul Sebastian Ghiţă.
Magistraţi şi şefi din Poliţie, implicaţi
Anchetatorii susţin că, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, suspectul Sebastian Ghiţă „a capacitat un magistrat şi o persoană din conducerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova (IPJ) Prahova să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti". Faptele ar fi fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Sebastian Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei, au mai stabilit procurorii.
Acuzaţii de şantaj
În schimbul informaţiilor nepublice pe care le-a obţinut, Sebastian Ghiţă a promis, pe de o parte, persoanei din conducerea IPJ Prahova că o va sprijini să îşi menţină funcţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere, iar pe de altă parte, a acordat magistratului sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale. Într-un alt context, în cursul lunii martie 2011, pentru a înceta difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societăţi comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a cărui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, Sebastian Ghiţă l-ar fi constrâns pe reprezentantul acelei firme să încheie fictiv un contract de prestări servicii. „Scopul încheierii contractului era ca SC Asesoft Internaţional SA să dobândească, în mod injust, un folos patrimonial, respectiv suma de 500.000 euro, reprezentând valoarea contractului menţionat.
Dosar închis iniţial
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie (ICCJ) au decis, în 26 februarie, redeschiderea urmăririi penale într-un dosar clasat în anul 2014 de către procurorul Lucian Papici şi în care erau cercetaţi şefi de unităţi de Parchet din jdueţul Prahova, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean, şeful Poliţiei Ploieşti, fostul şef al Direcţiei Regionale de Finanţe Publice Ploieşti, mai mulţi comisari şefi din Poliţia Prahova, precum şi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma.
Cercetările în acest dosar au pornit de la dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de aproape 35 de milioane de euro în care au fost inculpaţi, printre alţii, fostul angajat al Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu şi Răzvan Alexe, unul dintre apropiaţii conducerii PSD Prahova, alături de mai mulţi oameni de afaceri ale căror firme au avut contracte cu Consiliul Judeţean Prahova.
