În momentul de faţă nu pot să spun dacă se va semna contractul, dar dacă nu se schimbă nimic, cu siguranţă nu se va semna. Medicii de familie din Brăila, chiar dacă nu vor semna contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS), nu vor percepe bani pacienţilor pentru consultaţiile acordate. Nici pe departe nu este intenţia noastră aceasta. Interesul nostru este centrat pe pacient şi să găsim modalităţi realiste, aplicabile în rezolvarea problemelor punctuale care au apărut în sistemul sanitar şi în medicina de familie în special", a declarat dr. Brânză. Sursa citată a subliniat că principala nemulţumire a medicilor de familie este legată de faptul că nu au participat la consultările prealabile cu privire la contractul cadru, acesta fiind motivul pentru care Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Patronatul Naţional de Medicina Familiei (PNMF) au decis să nu semneze contractul pentru 2009. Reprezentaţii medicilor de familie au fost invitaţi la Ministerul Sănătăţii în cursul acestei săptămâni la discuţii privind stabilirea normelor metodologice de implementare a contractului cadru.
Medicii de familie, datori la fondul de sănătate cu 1,3 miliarde
În plus, şi alte prevederi ale Contractului cadru pe 2009, adoptat recent de Guvern, şi care vor intra în vigoare la 1 aprilie, au stârnit protestele organizaţiilor medicilor de familie. Printre acestea, există nemulţumiri faţă de reducerea drastică a procentului alocat medicinii de familie din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate aprobat, ceea ce va duce la deficienţe grave de acordare a asistenţei medicale primare, care vor culmina cu falimentarea unui mare numar de cabinete. La nivelul judeţului Brăila există, potrivit datelor oferite de dr. Ileana Brânză, 143 de medici de familie care au contract cu CJAS şi încă 10-15 medici în relaţii contractuale cu casele paralele. Însă, în evidenţele CJAS Brăila figurau, la finele anului trecut, 51 de cabinete de medici de familie pe lista datornicilor la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Valoarea debitelor acestora se ridicau la peste 103.000 lei, dintre care peste 68.000 lei reprezintă majorările de întârziere.
