Colegiul Medicilor din Brăila cere deblocarea posturilor din Sănătate şi majorarea venitului medicilor, iar în cazul în care Guvernul nu va ţine cont de aceste revendicări, medicii şi-ar putea da demisia din sistem. CM Brăila, care are peste 500 de membri, îşi exprimă nemulţumirea faţă de acţiunile factorilor de decizie din Sănătate şi susţine revendicările Colegiului Medicilor din România (CMR), formulate în cadrul Adunării Generale, de la Bucureşti. La aceasta a participat o delegaţie a Colegiului Medicilor Brăila, formată din dr. Cristian Pricop, preşedintele CMJ Brăila, dr. Virgil Lefter, preşedintele Comisiei de Disciplină CMJ Brăila, dr. Viorica Naumov, vicepreşedinte CMJ Brăila, dr. Liliana Chiţanu, reprezentant CMJ Brăila în Consiliul Naţional CMR, dr. Marcela Vasilescu, secretar CMJ Brăila.
Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România a adoptat o declaraţie în care s-au tranşat principiile de care doresc să se ţină cont în viitoarea Lege a Sănătăţii. Aceasta a fost trimisă atât Preşedinţiei României, Guvernului cât şi Parlamentului, cărora le-a fost solicitată luarea urgentă de măsuri, pentru a reda drepturile medicilor. Printre principalele revendicări ale medicilor se numără deblocarea posturilor în sistemul sanitar, renunţarea la orice barieră în ceea ce priveşte fondul pentru plata personalului (în prezent aceasta este de 70% din suma decontată de CJAS), excluderea din categoria de bugetari a medicilor, dat fiind practica independentă şi autonomă a acestora şi precizarea în mod expres că medicul nu este funcţionar public şi nici echivalent al acestuia. Alte doleanţe ale medicilor se referă la majorarea venitului medicilor, astfel încât venitul minim al unui medic (rezident) să fie echivalent cu 3 salarii medii pe economie, condiţii de muncă decente pentru medici, pentru a putea asigura un act medical de calitate şi implicit, siguranţa pacientului. Totodată, se mai doreşte necondiţionarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România de încheierea unei asigurări de malpraxis, renunţarea la blamarea medicilor şi respect din partea decidenţilor, reducerea birocraţiei şi simplificarea documentelor medicale în relaţia medic-pacient.
Colegiul Medicilor din România şi-a aratătat disponibilitatea de colaborare cu factorii decidenţi în realizarea acestui program şi a făcut un apel către membrii săi la solidaritate, colegialitate şi fermitate în lupta pentru redobândirea demnităţii. "CMR se angajează să utilizeze toate mijloacele legale în acest demers, dar în situaţia în care acest apel nu are răsunet, va solicita profesioniştilor din Sănătate să îşi dea demisia din sistem, urmând exemplul colegilor din Israel, Slovacia, Cehia", se arată în declaraţia adoptată de Adunarea Generală a CMR.
Medicii brăileni reclamă incoerenţele din sistemul de sănătate
Referindu-se la ce s-a întâmplat în 2011, în Sănătate, preşedintele CM Brăila a remarcat incoerenţele acestui sistem, care, în opinia sa, s-au datorat în cea mai mare măsură celor care au decis şi aplicat politicile de sănătate, şi nu corpului medical. "Incoerenţele la care ne referim au fost generate de faptul că noua construcţie din sistemul de sănătate s-a făcut fără o strategie pe termen lung, fără a analiza nevoile din sistem şi fără a analiza resursele sistemului. Este uşor să dai o lege, de exemplu cea a descentralizării şi să o aplici imediat, fără a avea în vedere toate tipurile de resurse, inclusiv cele umane, toate tipurile de nevoi, ale societăţii, ale spitalului, dar şi pe cele ale personalului medical, ceea ce a dus la inechităţile şi inegalităţile din sistemul de sănătate. Avem cel mai inechitabil sistem de sănătate, în care statul şi-a diminuat la minim responsabilitatea asumată pentru sănătatea cetăţenilor, în care autorităţile locale nu şi-au creat instrumentele necesare managementului spitalelor cu care «s-au trezit în braţe» (şi aici mă refer la direcţiile specializate şi instruite în management sanitar, care trebuia să fie create, conform legii), în care vulnerabilităţile populaţiei sunt exacerbate şi în care acţiunile personalului medical sunt minimizate la extrem şi neluate în calcul în nicio decizie, fie ea administrativă, politică sau de orice natură", a afirmat dr. Cristian Pricop.
O altă incoerenţă remarcată de CM Brăila este subfinanţarea cronică a sistemului, având în vedere că România alocă din PIB întotdeauna cea mai mică sumă din toate ţările civilizate. Dacă ţările europene alocă între 6 şi 8% din PIB, România a alocat între 2,7 şi maximum 4,5% din PIB-ul său. "Această subfinanţare cronică a sistemului, nerecunoscută de cei care au puterea să decidă, este însoţită de o serie de clişee, care nu fac altceva decât să culpabilizeze sistemul de sănătate şi corpul profesional tocmai pentru a acoperi ineficienţa lor", a considerat dr. Pricop. Această subfinanţare se reflectă mai ales în consumul de medicamente, (suntem pe ultimul loc din Europa), în procentul de morbiditate (România ocupă primul loc în Europa), în nivelul veniturilor medicilor (care este între 7 şi 10 ori mai mic decât echivalentul salariului în state din UE).
"Nu în ultimul rând, şi poate cel mai important pentru noi este cultura conflictuală care se sădeşte în rândul populaţiei în raport cu sistemul de sănătate", a declarat dr. Cristian Pricop. Acesta a explicat că în societatea românească se încearcă să se transfere neputinţa autorităţilor de a gestiona problemele sistemului şi responsabilitatea acestora pe umerii personalului medical, printr-o construcţie bazată pe ură, pe frică, pe egoism, pe invidie, ori pe sentimente negative. De asemenea, conducerea CM Brăila consideră că în orice anchetă responsabilitatea se transferă asupra celor care lucrează în condiţiile în care lucrează, iar costurile se transferă tot pe umerii spitalelor şi ai personalului medical.
Datele statistice mai arată că un medic în România trebuie să acopere locurile rămase libere (în spital şi ambulatorii- România are 1,9 medici la 1.000 de locuitori comparativ cu media pe Uniunea Europeană - 3,7 medici la 1.000 de locuitori). "Concluzia este că medicul a ajuns o persoană demotivată, extenuată, obligată să improvizeze şi să suporte aversiunea şi agresiunea politicienilor, moderatorilor, decidenţilor, mass mediei şi în ultimul timp şi a pacienţilor. În condiţiile expuse anterior CM Brăila are obligaţia să apere imaginea şi drepturile medicilor, are obligaţia ca în situaţia în care un medic membru al Colegiului este acuzat pe nedrept sau insultat să ia poziţie împotriva atacurilor inacceptabile, inadmisibile şi incompetente venite din partea oricui, a celor care doresc să găsească un ţap ispăşitor, care doresc să abată atenţia de la adevăratele probleme ale sistemului", se arată în declaraţia ce exprimă punctul de vedere al CM Brăila.