Guvernul Ponta pregăteşte prima rectificare bugetară din acest an. Având în vedere colectarea foarte slabă şi nivelul sub aşteptări al fondurilor europene atrase, departe de previziunile de la începutul anului, aceasta va fi cel mai probabil negativă. De altfel, din execuţia de până acum reiese că executivul nu a reuşit să realizeze veniturile pe care le estimase, eşecul încasărilor fiind compensat prin tăierea banilor de la investiţii. Doar în primul trimestru, aceste cheltuieli au fost reduse cu aproape un miliard de lei. Totodată, neînţelegerile dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta pe tema reducerii contribuţiilor la asigurările sociale pun sub semnul întrebării modificările pe care Guvernul le va opera la finele lunii când va reîmpărţi banii, existând posibilitatea ca intrarea în vigoare a măsurii să fie amânată pentru anul viitor.
Executivul trebuie să reîmpartă în această lună banii de la buget. Economiştii anticipează o a cincea rectificare negativă operată de guvernele Ponta din cauza nerealizării ţintelor de colectare. Din execuţia de până acum reiese că acest eşec pe partea de venituri bugetare a fost compensat prin reduceri masive ale cheltuielilor destinate investiţiilor publice.
Măsura prioritară pe care Guvernul trebuie să o acomodeze la rectificarea bugetară ce va fi aprobată, cel mai probabil, la finele lunii, după concediile miniştrilor, este reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. Aceasta ar urma să fie compensată în ultimele luni din 2014 de încasările suplimentare din taxa pe stâlp, potrivit calculelor din expunerea de motive a legii care s-a blocat pe masa preşedintelui Traian Băsescu.
Cu toate că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu a publicat încă execuţia bugetară aferentă lunii iunie, care indică modul în care s-au realizat veniturile şi cheltuielile în prima jumătate a anului, dar şi dacă acestea au corespuns programului, din cifrele publicate până acum reiese că executivul nu şi-a atins ţintele pe care le-a trasat pentru acest an, ţinte pe care a fost fundamentat bugetul. O nerealizare a veniturilor poate atrage după sine o reducere a cheltuielilor sau o majorare a unor taxe, scenariul din urmă fiind însă exclus de ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.
Rectificare negativă
Chiar dacă reducerea CAS va intra în vigoare anul viitor, Guvernul trebuie să-i convingă pe reprezentanţii FMI de sustenabilitatea măsurii. Ei ar trebui să fie prezenţi şi la discuţiile privind rectificarea bugetară, însă surse citate de Mediafax au precizat că partenerii internaţionali ar putea să revină în România doar la discuţiile pe buget din toamnă, după ce luna trecută au plecat de la Bucureşti fără un raport de evaluare din cauza unor neînţelegeri pe tema reducerii CAS.
Economiştii sunt de părere că rectificarea din august va fi cel mai probabil una negativă, mai exact, veniturile bugetare vor fi ajustate în jos din cauza colectării foarte slabe din ultima perioadă. Mai mult, eforturile de reducere a evaziunii par a fi avut rezultate foarte slabe, cel puţin anul trecut, Consiliul Fiscal estimând că aceasta a ajuns anul trecut la 16% din PIB, de la 13,8% în 2012.
"Este mai mult o certitudine că discutăm de o rectificare negativă. Discutăm de o nerealizare a veniturilor şi de circa două miliarde la partea de fonduri europene", a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan susţine că ar fi de preferat ca Guvernul să aibă pe mână cât mai puţini bani de cheltuit, având în vedere risipa şi corupţia din România.
Ultimele patru rectificări bugetare au fost negative
Anul trecut, Guvernul a operat două rectificări ale bugetului, ambele negative. Prima, din vară, a dus la scăderea veniturilor cu peste 2,2 miliarde de lei, iar deficitul a fost majorat de la 2,1% din PIB la 2,3%.
La cea de-a doua rectificare, din octombrie, veniturile au fost reduse cu 3,4 miliarde de lei şi cheltuielile cu 2,2 miliarde de lei, ţinta de deficit fiind majorată la 15,9 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB.
În 2012, rectificarea de la jumătatea anului a dus la diminuarea veniturilor bugetului cu 0,4% din PIB, iar a cheltuielilor cu 0,2% , în timp ce bugetele asigurărilor sociale au fost majorate cu circa 370 milioane lei. În urma celei de-a doua rectificare, veniturile bugetului de stat au fost cu peste un miliard de lei mai mic, prin scăderi la TV şi la sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate.
Investiţiile, "ţapul ispăşitor" pentru colectarea slabă
Anul acesta, investiţiile au fost principalele cheltuieli sacrificate pentru a compensa slaba încasare la buget.
Guvernul a alocat cheltuieli totale de 231,2 miliarde de lei în 2014, ehivalentul a 35,1% din PIB. În raportul privind bugetul pe 2014 se prevăd totodată investiţii în valoare de 39,7 miliarde de lei, în creştere cu 9,9% faţă de anul trecut.
Din execuţia pe primele cinci luni ale anului reiese însă că executivul nu şi-a atins ţintele la capitolul investiţii.
Astfel, în perioada ianuarie-mai, cheltuielile de capital au fost de 2,3 miliarde de lei, cu 37,9% mai puţin decât în 2013, când acestea au însumat 6,1 miliarde de lei.
Dacă la aceste cheltuieli se mai adaugă şi sursele de finanţare externă, suma ajunge la 7,5 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei mai puţin decât în anul anterior.
În trei luni, Guvernul a tăiat 1 miliard de euro de la investiţii
În primul trimestru din acest an, încasările la bugetul de stat au fost de 51,5 miliarde de lei, cu 2,7 miliarde de lei mai puţin decât cele din program. Practic, Guvernul a colectat doar 94,6% din ceea ce şi-a propus.
Pe de altă parte, cheltuielile statului au fost mai reduse decât cele din program cu 6,2 miliarde de lei, gradul de realizare a cheltuielilor fiind în primul trimestru de 89%. Din aceşti bani, peste 4,4 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro au fost tăiaţi de la investiţii. Acest lucru a făcut posibil ca deficitul din primele trei luni ale anului a fost de 0,1% din PIB, faţă de estimarea din program, de 0,7% din PIB.
Transferurile pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile au fost de numai 1,6 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, faţă de 4,8 miliarde, estimarea din program. Guvernul a realizat astfel 33,5% din ţinta propusă pentru primul trimestru.
Totodată, cheltuielile de capital au fost realizate în proporţie de 61,6%, executivul făcând o "economie" de 1,2 miliarde de lei la acest capitol.
Acest decalaj faţă de program, de 4,4 miliarde de euro bani tăiaţi de la investiţii, nu a fost recuperat nici în următoare două luni, când suma alocată pentru cheltuieli de capital şi pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile a crescut cu 3,9 miliarde de lei.
Încasările din fonduri europene nu au fost nici ele la nivelul aşteptărilor. Astfel, în primele trei luni, sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate au fost de 878 de milioane de lei, respectiv 37% din ţinta de 2,3 miliarde de lei, ţintă care nu a fost atinsă nici două luni mai târziu. În mai, plăţile efectuate de Comisie au urcat la 2,1 miliarde de lei, potrivit datelor Finanţelor.
Reducerea CAS
În contextul în care executivul a ales să echilibreze finanţele publice, afectate de o slabă colectare a veniturilor la buget, cauzată parţial şi de restructurarea Fiscului, prin reducerea banilor pentru investiţii, economiştii sunt sceptici în legătură cu impactul pe care îl va avea reducerea CAS.
Cu toate că o reducere a fiscalităţii este apreciată ca fiind o măsură pozitivă, de stimulare a economiei, aceasta trebuie însoţită de o reformă a cheltuielilor publice, cu atât mai mult într-un an electoral, spune Bogdan Glăvan.
CAS va scădea de la 1 octombrie, încasările la buget urmând să scadă cu circa 850 de milioane de lei în acest an, potrivit calculelor Finanţelor.
Consiliul Fiscal apreciază însă că măsura ar putea crea un derapaj major al finanţelor publice în 2015, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii de amploare. Instituţia apreciază că o reducere graduală a contribuţiilor sociale ar fi de preferat deoarece scăderea încasărilor ar putea fi acoperită mai uşor cu ajutorul unui plan multi-anual.
Cum a împărţit Guvernul banii în 2014
Anul acesta, Guvernul şi-a propus o creştere a finanţării programelor de investiţii la nivelul autorităţilor locale, de la 14,6 miliarde lei în 2013 la 18,4 miliarde lei în 2014, respectiv o creştere de 26%, reiese din raportul privind buget bugetul.
În 2014 s-au alocat suma de 1,7 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale şi de 368,3 milioane de lei pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale.
Tot de la bugetul de stat s-au alocat sub formă de subvenţii 7,1 miliarde de lei. Aceşti bani au fost destinaţi susţinerii derulării proiectelor finanţate din fonduri rambursabile (FEN) postaderare implementate la nivelul autorităţilor locale (2,7 miliarde de lei), finanţării drepturilor acordate persoanelor cu handicap (2,1 miliarde de lei), finanţării investiţiilor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (1,5 miliarde de lei), acordării ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri (124,4 milioane de lei), retehnologizării centralelor tehnice şi electrice de termoficare (35 de milioane de lei) şi finanţării programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor (15,6 milioane de lei).
