• candidatul numărul 1 pe lista PNL Brăila la Consiliul Judeţean, Marian Căpăţînă a făcut o analiză comparativă între fondurile europene atrase de judeţul nostru în ultimii patru ani şi Judeţul Galaţi • concluzia acestuia a fost aceea că în fruntea CJ Brăila nu se află persoane cu experienţă antreprenorială • mai mult, acesta a subliniat că punctele slabe reliefate de analiza SWOT de acum patru ani au rămas aceleaşi şi în prezent
Medicul veterinar Marian Căpăţînă, candidatul care deschide lista PNL Brăila la Consiliul Judeţean, a prezentat, recent, o analiză comparativă a fondurilor europene atrase de judeţul nostru şi cele atrase de administraţia gălăţeană. Avertizând că are de gând să intre în detalii tehnice, Căpăţînă a punctat, în cadrul unei conferinţe de presă, că a extras materiale de la nivel naţional în legătură cu acest lucru, dar a ales să compare banii absorbiţi de Brăila pe anumite linii de finanţare europene, doar cu Judeţul Galaţi, pentru a-şi simplifica munca. Concluzia acestuia a fost că în fruntea judeţului nostru este nevoie urgentă de oameni cu experienţă antreprenorială.
“Am să vă dau câteva cifre, ca să înţelegeţi: La Brăila, prin Programul POIM, fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană erau de 11.881.000 euro. Valoarea în lei este 32.523.000 lei. În Brăila sunt două contracte de finanţare. Gradul de absorbţie este de 0,06% iar valoarea totală atrasă a fost de 43.815.739 lei. Haideţi să vedem la Galaţi. La aceeaşi linie de finanţare, am să citesc valoarea totală: 1.059.733.683 lei. La POR - bani puşi de UE la dispoziţie au fost 8.250.000 euro. Gradul de absorbţie în judeţul Brăila este de 1,14%. Suma atrasă - 594.261.217 lei. Ei bine, la Galaţi avem 1.321.755.356 lei. Şi exemplele pot continua. Dar să vorbim despre total. Valoarea totală în lei atrasă de judeţul Brăila este de 747.970.241 lei, iar valoarea atrasă de Galaţi este 2.568.597.972 lei. Asta ce ne spune? Ne spune că în fruntea judeţului sunt oameni care nu au exprerienţă antreprenorială. Cu toţii ştiţi că într-o activitate economică, se păstrează capitalul de lucru şi din el parte merge la creditare. Iar pentru dezvoltarea unei activităţi trebuie utilizate linii de finanţare şi cofinanţate din resurse proprii. Aş dori să vă întreb pe dumneavoastră: vă amintiţi ca în vreo şedinţă de CJ Brăila sau CLM, consilierii să fie puşi în situaţia de a accepta vreo linie de creditare ca şi componentă la cofinanţare?! Astea sunt nişte instrumente cu care mediul antreprenorial lucrează în mod obişnuit. Administraţia brăileană nu stăpâneşte acest lucru”, a declarat Căpăţînă.
Aceleaşi lipsuri ca şi acum patru ani în legătură cu Judeţul Brăila
Căpăţînă şi-a continuat atacurile la adresa PSD-iştilor aflaţi în prezent la guvernarea locală. Acesta a precizat că în şedinţa ordinară a CJ Brăila din 31 august l-a întrebat pe preşedintele instituţiei, Francisk Chiriac, dacă în strategia actuală de dezvoltare a judeţului nostru, analiza SWOT (n.r. - acronimul provine din engleză Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats şi înseamnă Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări) a reliefat aceleaşi probleme ca şi acum patru ani, însă nu a primit lămuriri.
“Preşedintele Chiriac s-a eschivat abil şi a spus că nu îşi aminteşte. Ceea ce pot să vă spun este că punctele slabe din analiza SWOT sunt aceleaşi ca şi acum patru ani. Acestea sunt: Lipsa infrastructurii aeriene, care izolează judeţul de regiunile importante ale ţării; existenţa unei suprafeţe foarte mici de vegetaţie forestieră; relieful judeţului nu este unul variat, fiind dominat de câmpia tabulară; valorificarea insuficientă a poziţionării pe cursul navigabil fluvial şi maritim al Dunării. Deci iată că după patru ani, punctele slabe sunt aceleaşi. Ia acesta este un minus al administraţiei brăilene, care în spatele unor vorbe frumoase ascunde, de fapt, o deficienţă reală în a gestiona problematica judeţului. (...) Închei prin a spune următorul lucru: se pare că este nevoie de noi ca de aer! De oameni care au experienţă în domeniul economic, în domeniul juridic. Pentru că altfel, dacă lucrurile au mers aşa în patru ani, să nu aveţi speranţe că se va schimba ceva în următorii ani”, a conchis Căpăţînă.
