Deşi anunţate cu surle şi trâmbiţe în ultimii ani, proiectele imobiliare de mare anvergură care ar fi trebuit să se deruleze în municipiul Brăila, menite să "schimbe faţa oraşului", aşa cum se anunţa la momentul respectiv, nu numai că bat pasul pe loc, ci în unele cazuri s-au dovedit un fiasco total.
În loc de ansamblu rezidenţial occidental, tot vechile clădiri ale cazărmii ocupă terenul de la "Caporalul Muşat"
Este cazul proiectului de transformare a cazarmei dezafectate de la "Caporalul Muşat" într-un complex imobiliar, al proiectului care ar fi trebuit derulat de italienii de la "Fincogero" pe Faleză - sub forma unui complex hotelier de 5 stele sau al complexului comercial şi rezidenţial din Barieră, care ar fi trebuit construit de o firmă israeliano-română.
Dacă în cazul "Caporalului Muşat" se pare că ar mai exista o şansă - aşa cum speră primarul Aurel Simionescu -, în cazul proiectului derulat de italieni iţele sunt încurcate şi nu dau semne că se vor descurca prea devreme. În ce priveşte cel de-al treilea proiect major, cel pe care firma israeliană "Isrom" ar fi trebuit să îl deruleze în Barieră, după ce a ajuns la nivelul de... groapă, a murit în faşă, fără şanse de a fi reluat în viitorul apropiat.
Pe locul unde ar fi trebuit să domine Dunărea un hotel de 5 stele, nu sunt decât ruinele unei foste baze sportive
Din fericire însă, pe piaţa imobiliară din Brăila au mai mişcat lucrurile, însă doar pe două direcţii. Astfel, dacă parteneriatele gen public - privat, cum sunt cele trei de mai sus, s-au dovedit, până la acest moment un eşec, cele exclusiv publice sau exclusiv private au reuşit să înainteze cât de cât, prin criză.
Aşa au apărut, de exemplu, cartierele de ANL-uri din Brăiliţa, Lacu Dulce sau cel care se încropeşte acum pe Aleea Mecanizatorilor (în baza Legii 15) şi unde se lucrează în continuare ori cartierele private gen "Minerva".
Încurajator e faptul că, în afară de acestea, mai există cereri din partea unor investitori de a mai ridica câte un bloc pe ici, pe colo, prin oraş, însă rămâne de văzut dacă vor avea puterea financiară de a-şi duce planul până la capăt, în condiţiile în care piaţa imobiliară este în comă.
Vă vom prezenta în cele ce urmează o analiză a situaţiei imobiliare din Brăila, la ora actuală, precum şi stadiul în care se găsesc diversele proiecte ce se derulează sau ar fi trebuit să se deruleze în municipiu, în ultimii ani.
În loc de Mall ultramodern, în Barieră există doar o imensă groapă
Ansamblul rezidenţial "Caporalul Muşat" - un proiect la care încă se mai visează
Povestea construirii unui cartier în locul cazărmii de la "Caporalul Muşat" a început în 2005. Primarul de pe atunci, liberalul Constantin Cibu, a făcut public faptul că doreşte să preia acel teren din administraţia MApN, pe motiv că oricum unitatea militară de acolo fusese desfiinţată şi să îl transforme în cel mai ambiţios proiect imobiliar văzut vreodată la Brăila. Au urmat 3 ani de corespondenţă între diferite autorităţi - sau de uitat corespondenţa prin diferite birouri, aşa cum au existat acuzaţii -, intervenţii pe la diferite uşi, dar, într-un final, terenul respectiv a fost trecut din administrarea MApN în cea a municipalităţii brăilene. Astfel, pe ultima sută de metri a mandatului lui Cibu, în martie 2008, terenul ajunge în mâinile Primăriei Brăila, care anunţă triumfătoare că are deja 5 proiecte de dezvoltare imobiliară ce pot fi puse în practică şi că cetăţenii sunt invitaţi să îl aleagă pe cel care le va conveni.
Precizăm că cele 10 hectare care au fost trecute în administrarea municipalităţii brăilene au fost date cu condiţia ca 20% dintre locuinţele care se vor construi acolo să fie destinate exclusiv cadrelor militare.
Cartierul "Minerva", singurul ansamblu rezidenţial privat care a prins la brăileni
Mai mult, Cibu anunţa atunci că din momentul în care se va opta pentru un proiect anume, vor fi derulate procedurile privind licitaţia şi concesionarea terenului şi că speră ca până la sfârşitul anului lucrările să demareze. "Un proiect imobiliar de o asemenea anvergură costă de la 200 de milioane de dolari în sus. Durata poate fi de minim 2 ani, în funcţie de cum se mişcă lucrurile. În ceea ce priveşte locuinţele, acestea vor putea fi achiziţionate prin credit ipotecar şi vor fi la nivel european", declara atunci Cibu. Şi cam la nivelul acesta au rămas lucrurile. Mandatul acestuia s-a încheiat fără a se mai face ceva în ceea ce priveşte acest proiect, care i-a rămas moştenire noului primar, PSD-istul Aurel Simionescu.
Acesta, la sfârşitul anului 2008, a organizat o dezbatere publică dedicată găsirii unei formule urbanistice şi arhitectonice pentru noul cartier rezidenţial. Arhitecţii cooptaţi de Primăria Brăila la acest proiect au realizat opt machete ce au fost expuse în holul Teatrului "Maria Filotti", astfel încât toţi cei interesaţi să le poată vedea şi să îşi spună părerea. De asemenea, primarul Aurel Simionescu a îndemnat brăilenii, la inaugurarea expoziţiei, să vină cu propuneri privind modul de proiectare a noului cartier, precizînd că nu se doreşte alegerea unei machete anume, ci, mai degrabă, reţinerea celor mai interesante idei. Într-un final, s-a stabilit o temă de proiectare care a fost dată arhitecţilor şi la care se lucrează şi acum.
"În ce priveşte cartierul rezindeţial de la «Caporalul Muşat», am reuşit să stabilim o temă de proiectare, iar arhitecţii noştri lucrează la ea. După ce arhitecţii îşi vor întocmi proiectul, va urma organizarea unei licitaţii pentru atragerea unui investitor privat interesat să construiască noul cartier. Ideea este că ar exista nişte investitori care s-au arătat interesaţi, dar până ce noi nu avem ceva concret să le arătăm, nu putem porni niciun fel de discuţie, ar fi prematur. Partea bună e că există firme interesate, dar să vedem acum, în contextul situaţiei economice, cine se şi încumetă la aşa ceva", ne-a declarat recent primarul Simionescu, referitor la acest obiectiv.
Cum i-au tras italienii ţeapă primarului Cibu - varianta oficială
Cel de-al doilea proiect de proporţii lansat pe vremea primarului PNL Constantin Cibu este construirea unui hotel de 5 stele pe malul Dunării. De la ce s-a pornit şi la ce s-a ajuns între timp este, însă, o poveste încâlcită. Practic, tot în 2005, la propunerea primarului Cibu, CLM a aprobat concesionarea către firma italiană "Fincogero" a terenului din spatele blocurilor de la "hexagoane" şi a Direcţiei de Finanţe, pe care se află şi o bază sportivă părăginită. O bună bucată de vreme italienii au tot lucrat pentru obţinerea avizelor, dar, deodată, aşa cum a explicat cu inocenţă Cibu în 2008, legându-se de o clauză din contractul de concesiune, despre care primarul de pe atunci spune că nu avea habar, au anunţat că vor face acolo nişte blocuri de locuinţe şi un spaţiu comercial. Întrebat la momentul respectiv cum e posibil să se întâmple aşa ceva pe domeniul public şi ce măsuri va lua, Cibu a dat neputincios din umeri şi a recunoscut că în loc să verifice personal contractul de concesiune a avut încredere în jurişti şi a semnat... ca primarul. La fel de orbi au fost şi cei 27 de consilieri municipali, care se presupune că au citit contractul de concesiune. Cert este că italienii au rămas cu terenul concesionat pe 49 de ani, iar Primăria cu buza umflată.
Şi acest proiect a fost moştenit, cu tot cu bube, de către Aurel Simionescu, care s-a văzut pus în situaţia de a împăca capra cu varza. Asta deoarece în noul proiect prezentat de italieni, cel ce prevede blocuri de locuinţe şi spaţiu comercial, noile construcţii ar urma să blocheze vederea spre Dunăre a celor care locuiesc la "hexagoane". "Partea italiană a venit cu un proiect tehnic ce nu a fost agreat de către urbanişti şi li s-au solicitat o serie întreagă de modificări. A fost o perioadă în care dumnealor nu au reacţionat la aceste solicitări şi şi-au menţinut punctul de vedere. Când am venit la Primărie, am cerut ambelor părţi să adopte poziţii flexibile şi astfel au avut loc mai multe runde de discuţii, iar la ultima am înţeles că au ajuns la o soluţie mai flexibilă în legătură cu ce se doreşte să se construiască acolo. Există un certificat de urbanism valabil, în continuare, până în 2010, numai că proiectul cu care vor veni trebuie să se încadreze în regimul arhitectonic al zonei", a explicat cu ceva timp în urmă actualul edilul-şef. În acest moment, proiectul este la comisia de urbanism, iar primarul speră ca totuşi, într-un final, să se realizeze ceva.
Ce-am avut şi ce-am pierdut - povestea posibilului mall din Barieră
Cel de-al treilea proiect major de investiţii care ar fi trebuit să se deruleze în Brăila este cel legat de construirea unui ansamblu de spaţii comerciale, birouri şi locuinţe în Barieră, de către firma israeliano - română SC "ISROM Investment" SRL. Ca şi celelalte două de mai sus, şi acesta a fost început de către Constantin Cibu, care, în 2006, prin intermediul CLM, a concesionat afaceriştilor de la "ISROM" un teren aflat la intersecţia dintre Bariera Călăraşilor şi Aleea Parcului, adiacent unui lot cumpărat anterior de la un privat de către aceştia. Conform proiectului aprobat cu entuziasm de către consilierii locali în 2006, în următorii trei ani, în zona Bariera Călăraşilor ar fi trebuit să se înalţe un modern ansamblu de spaţii comerciale, birouri şi locuinţe, care se dorea a fi o premieră pentru oraşul nostru. Durata concesiunii, ca şi în cazul italienilor, era de 49 de ani, iar complexul imobiliar urma să aibă o înălţime de 14 etaje plus subsol. Spaţiile urmau a fi folosite astfel: la subsol - parcări şi spaţii tehnice, la etajele 1, 2 şi 3 - spaţii comerciale de tip mall, urmând ca celelalte etaje să găzduiască locuinţe şi birouri. Totodată, prin caietul de sarcini, intra în atribuţiile beneficiarului fluidizarea traficului în zonă şi sistematizarea străzilor din jur, după finalizarea lucrărilor.
Basmul s-a terminat însă după 3 ani, când noul primar, Aurel Simionescu, s-a văzut pus în situaţia de a rezilia contractul - care din fericire nu mai avea nicio chichiţă - cu "ISROM". Deşi la sfârşitul lui 2008 reprezentanţii "ISROM", care nu săpaseră decât o groapă pe locul cu pricina, au venit cu propunerea să le fie vândut de-a dreptul terenul pe care îl aveau în concesiune, pe motiv că ar avea nevoie de ajutor pentru derularea investiţiei, de această dată consilierii municipali, la propunerea lui Simionescu, le-au dat un termen limită de 8 luni în care să îşi demonstreze buna credinţă şi să se apuce de treabă. Cum termenul a fost depăşit fără ca în groapa din Barieră să apară şi vreo fundaţie, în 2009 Primăria a reziliat contractul de concesiune.
"În acest moment, deşi am reziliat contractul cu israelienii, tot nu am rezolvat mare lucru. Problema e că ei sunt proprietarii unui teren aflat practic în mijlocul celui deţinut de CLM, deci, oricum ar fi, noi nu putem face nimic acolo, că trebuie să le lăsăm lor cale de acces. Acolo, în Barieră, trebuie gândit totul unitar, altfel nimeni nu poate face nimic. Situaţia e foarte descurajatoare. Nu ştiu acum dacă vom putea face ceva în acest sens prea curând", ne-a declarat Simionescu.
Doar unul dintre cartierele private a prins contur
Dintre cartierele private care ar fi trebuit să răsară ca după ploaie în Brăila - ţinând cont de publicitatea pe care dezvoltatorii lor şi-o făceau - cel care a luat un contur mai serios este "Minerva". Lansat în 2006, proiectul rezidenţial a avut destui clienţi, iar acum, pe Şoseaua Râmnicu Sărat, în apropierea şoselei de centură, se pot vedea case noi, moderne, în diferite stadii de construcţie, iar unele chiar locuite.
În ce priveşte celelalte cartiere, unul dintre ele ar fi trebuit să fie amplasat la intrarea în localitatea Cazasu, la doar 3 km de Brăila, şi ar fi trebuit să se cheme "Danubius". Conform datelor făcute iniţial publice de către dezvoltator, acest ansamblu rezidenţial ar fi trebuit să se întindă pe o suprafaţă totală de 92.000 mp, din care 74.000 mp - parcele individuale, 12.000 mp - reţeaua stradală şi 6.000 mp - spaţii verzi şi construcţii tehnico-edilitare. De asemenea, ar fi trebuit să cuprindă baze sportive şi de agrement, cu un teren multifuncţional cu gazon, bazin de înot descoperit şi sală de forţă, saună şi jacuzzi. Tot acolo ar fi trebuit să existe un supermarket, o farmacie, o gradiniţă, un club cu mese de biliard, tenis de masă, bowling etc.
Realitatea e că acolo nu s-a scormonit decât un pic pământul şi întregul proiect a fost lăsat baltă.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu ansamblul rezidenţial care ar fi trebuit să fie construit în locul fermei Cojanu, de pe Şoseaua Baldovineşti. Terenul, în suprafaţă de 7 ha, a fost vândut de către Direcţia Administraţiei Pieţelor şi Târgurilor (DAPT) Brăila, prin licitaţie, unui gălăţean, cu 2.400.000 lei (24 miliarde de lei vechi). Iniţial, chiar DAPT a vrut să construiască acolo un cartier rezidenţial, însă au apărut probleme, unele legate de planul de urbanism, ceea ce a descurajat potenţialii cumpărători. Într-un final, DAPT a optat pentru scoaterea la licitaţie a întregului spaţiu, mutare ce s-a dovedit un succes pentru instituţie. Din 2007 până acum, acolo nu s-a întâmplat nimic, cei care trec prin zonă neavând parte de priveliştea unor vile elegante, ci a unor garduri de fermă părăsită.
Investiţiile cu caracter social s-au derulat în pas de melc, dar s-au derulat
Singurele investiţii imobiliare care s-au derulat în ultimii ani, într-un ritm mai lent, ce-i drept, sunt cele făcute de autorităţi, având caracter social. Astfel, în perioada 2001 - 2009, în Brăila s-au construit 504 locuinţe pentru tineri, în regim ANL, iar în 2009 încă 120, prea puţine însă faţă de numărul copleşitor de mare de cereri - aproximativ 4.500. În viitorul apropiat se vor mai construi încă 2 blocuri în cartierul Lacu Dulce, însumând astfel 88 de apartamente cu 2 camere, decomandate, în suprafaţă construită de 81 mp fiecare. Din nefericire însă, cererile pentru locuinţe sociale se ridică la aproximativ 4.500, aşadar numărul ANL-urilor care se construiesc pare ridicol de mic.
În ce priveşte alocarea de terenuri în folosinţă gratuită tinerilor, în vederea construirii unei locuinţe în baza Legii 15, acolo lucrurile stau şi mai grav. Deşi există în jur de 3000 de cereri, nu s-au alocat decât aproximativ 300 de terenuri, multe dintre acestea în zone ale oraşului în care nu există canalizare, apă curentă sau electricitate. Singura zonă cu astfel de loturi care începe să semene a ansamblu rezidenţial cât de cât civilizat este Aleea Mecanizatorilor, din spatele supermarket-ului Kaufland. Cu toate că, iniţial, acolo nu au existat niciun fel de utilităţi, oamenii s-au apucat de construit, făcând sacrificii enorme, însă acum Primăria asigură atât apa curentă cât şi canalizarea, gazele şi curentul electric, ceea ce face ca zona să fie una dintre cele mai disputate de către cei care solicită teren în baza Legii 15.
Proiectele imobiliare de mai mică anvergură ar putea avea succes
În ce priveşte proiectele investiţionale de mică anvergură, primarul Aurel Simionescu ne-a declarat că, în acest moment, a primit cerere de autorizaţie pentru construirea unui bloc pe str. Transilvaniei, în locul unde a fost cantina Laminorul şi că a dat deja o autorizaţie pentru un bloc pe str. Plevnei. "În afară de acestea, s-au mai solicitat municipalităţii două autorizaţii pentru locaţia de pe Faleză, unde este acum sediul Antenei 1. Eu sper să şi poată construi ceva aceşti investitori, iar populaţia să îşi poată permite să achiziţioneze astfel de locuinţe noi. Ar fi excelent pentru toată lumea, dar, din nefericire, situaţia economică este cum este".
