* la fel ca la nivel național, primăriile PNL din județul nostru, 13 la număr, au primit cele mai consistente alocări din partea Guvernului Cîțu – 3,56 milioane lei * practic, cumulează cam două treimi din totalul per județ * mai detaliat, sunt 11 UAT-uri conduse de liberali care au primit câte 300.000 lei, la care se adaugă UAT Tichilești cu 200.000 lei și UAT Ulmu cu doar 60.000 lei * primăriile PSD (29 la număr) împart 1,8 milioane lei cu mențiunea că primăria municipiului are ZERO lei alocare * la fel, nici pentru primăriile Măxineni și Racovița (USR respectiv PMP) n-au mai ajuns banii * singura primărie PSD cu alocare de 300.000 lei este UAT Galbenu
Banii publici: mită electorală în lupta pentru șefia PNL. O arată foarte clar cifrele seci ale unei analize realizată de ExpertForum cu privire la modul, cel puțin dubios, în care Guvernul Cîțu a făcut alocarea de fonduri publice către administrațiile locale prin mult-hulita HG 1088/octombrie 2021. În disperarea de a câștiga cât mai multe voturi din partea structurilor teritoriale ale propriului partid, premierul Florin Cîțu a sacrificat și bruma de corectitudine și transparență decizională cu care mai putea fi creditat Guvernul pe care l-a condus, până recent, ca premier-plin. Pentru județul nostru, datele arată clar că două treimi din suma alocată Brăilei au fost destinate unor primării conduse de liberali, în timp ce praful de pe tobă a fost aruncat spre bugetele UAT-urilor conduse de social-democrați. Devine astfel evident faptul că într-un război politic oamenii, sau mai bine zis contribuabilii sunt insignifianți. Contează, în schimb, carnetul de partid al primarilor care conduc destinele comunităților și culoarea politică a celor aflați la butoane, la București.
Clientelism fără rezerve
“În octombrie 2021 indicii clientelismului în alocarea discreționară de fonduri pentru autoritățile locale au atins maximul istoric al ultimilor 15 de ani, conform calculelor EFOR. În plină pandemie și incertitudine, guvernul a spart pușculița de siguranță a țării – Fondul de Rezervă – distribuind fără niciun motiv rezonabil primăriilor și consiliilor județene, în principal PNL, o sumă de 1,01 miliarde lei adică echivalentul a 200 de milioane de EUR, mult înainte ca anul să se încheie și să știm ce nevoi imprevizibile vor mai apărea. Nu e prima oară când se întâmplă așa ceva: mecanismul a mai fost folosit în trecut în aceeași manieră clientelară. Doar că HG 1088 aprobată în octombrie 2021 depășește limitele uzuale ale politizării și arbitrarului în alocarea de fonduri (...)”, se arată în raportul celor de la ExpertForum (EFOR), recent dat publicității. Datele prezentate arată că, la nivel național, banii alocați prin HG 1088/octombrie 2021 au fost împărțiți după modelul “pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Practic, primăriile conduse de membri PNL au primit 65% din bani, PSD 16%, UDMR 14%, iar USR aproape că nici nu există pe harta alocărilor. Analiza EFOR arată că sunt județe precum Alba, Ilfov și Suceava, unde PNL a luat peste 90% din fonduri, în timp ce la Sibiu și Constanța, PNL a luat 97% din fonduri. În foarte puține județe (precum Ialomița și Sălaj) PNL a primit sub 50% din fonduri, doar la Buzău primăriile conduse de PSD-iști reușind să atragă 60% din banii alocați județului respectiv.
La Brăila, PNL cel mai tare!
Alocarea banilor din Fondul de Rezervă la dispoziția Guvernului pentru județul nostru nu iese din tiparul la nivel național: 13 primării conduse de liberali au primit 3,56 milioane lei, în timp ce 29 de primării conduse de PSD-iști împart 1,8 milioane lei, cu mențiunea că municipiul a primit ZERO lei. La fel, n-au mai ajuns banii nici pentru două comune unde primari sunt membri USR și PMP: Măxineni respectiv Racovița.
Primăriile PNL-iste (Scorțaru Nou, Frecăței, Surdila Greci, Gradiștea, Surdila Găiseanca, Salcia Tudor, Cireșu, Berteștii de Jos, Zăvoaia, Gropeni și Cazasu) au primit câte 300.000 lei, în timp ce UAT Tichilești a primit 200.000 lei. La polul opus, UAT Ulmu i-a revenit doar suma de 60.000 lei. De altfel, ordinea de mai sus se menține și dacă împărțim sumele alocate la populația fiecărei comune, rezultând astfel indicele “lei per capita”: aproape 230, respectiv 221 lei per capita pentru ocupantele primelor două locuri în clasamentul pe județ. În cazul “cenușăresei PNL”, primăria Ulmu, valoarea acestui indice este de 16,55 lei per capita. Dacă ne raportăm la nivel național, în funcție de același indice, UAT Scorțaru Nou cu 229,7 lei per capita se situează pe locul 252, imediat după UAT Măciuca (județul Vâlcea). În clasamentul general al localităților, pe primul loc este UAT Ion Corvin (județul Constanța) – 2.446,18 lei per capita, urmată de UAT Secaș (județul Timiș) – 1.175,95 și UAT Pardosi (județul Buzău) – 1.095,89, toate având primari PNL. La coada clasamentului apar orașele Năvodari (județul Constanța) – 2,36, Voluntari (județul Ilfov) – 2,33, Consiliul Județean Dâmbovița – 2,04 și municipiul Fălticeni (județul Suceava) – 1,6, toate conduse de PSD.
Cum se împarte praful de pe tobă
În tabăra social-democrată, sărăcia s-a împărțit în mod egal, câte 50.000 lei de căciulă, excepție fiind aici UAT Galbenu unde alocarea a fost de 300.000 lei, plafonul maxim oferit de Guvernul Cîțu primăriilor din județul nostru. Tot la capitolul excepții se încadrează și alocările pentru orașele Ianca, Făurei și Însurăței, fiecare cu suma de 100.000 lei. Dacă ordonăm lista celor 29 de primării conduse de social-democrați în funcție de indicele lei per capita, cel mai “bine” stau Romanu (28,17), Gemenele (27,98), Siliștea (27,04), în timp ce la coadă se situează primăriile Viziru și Chiscani (culmea, conduse în mandate trecute de către liberali) unde raportat la sumele alocate, câte 50.000 lei, rezultă un indice de 7,84, respectiv 7,78 lei per capita. Atfel spus, în ochii Guvernului Cîțu “valoarea” unui chiscănean sau a unui vizirean nu depășește 8 lei. Extinzând comparația de mai sus, “valoarea” unui brăilean, măxinean ori racovițean este zero, dat fiind faptul că municipiul – reședință de județ (primar PSD), precum și UAT Măxineni (primar USR) și UAT Racovița (primar PMP) n-au primit nici un leu la împărțirea făcută de Guvernul Cîțu prin HG 1088/octombrie 2021.
Mai trebuie adăugat că și Consiliul Județean Brăila a beneficiat de alocare din Fondul de Rezervă al Guvernului, în cuantum de 1,005 milioane lei (față de 6,07 milioane cât a cerut inițial CJ Brăila). Astfel, CJ Brăila este pe penultimul loc la nivel național într-un clasament “lei per capita”, cu un indice de 2,91, imediat după noi fiind CJ Dâmbovița cu 2,04 (și acesta având președinte un membru PSD).
Soluția: stabilirea unor criterii clare și transparente de împărțire a banilor
Concluzia celor de la EFOR este clară: “HG 1088, emis de Guvernul Cîțu vine pe un clar fond politic, legat de campania internă pentru șefia partidului, în care a avut nevoie de susținere politică și face parte dintr-o serie de măsuri care pot fi etichetate ca proastă guvernare, în care se înscrie și Programul Saligny. Stilul acesta de guvernare, prin HG care alocă bani pentru primării cu probleme financiare, nu ilustrează de fapt decât situația complicată în care se află administrația locală și modul în care guvernele încearcă să cumpere influență, eventual în ani electorali, pentru a cârpi acolo unde este nevoie de reformă solidă. Și mai arată lipsa de viziune pe termen lung a tuturor guvernelor”.
Ce este de făcut pentru a preveni pe viitor perpetuarea unor situații similare? Autorii raportului “Clientelism fără rezerve” indică drept posibilă soluție pentru stoparea acestor practici, ca partidele să inițieze prin propriii parlamentari modificarea legislației în sensul de a impune condiții mai stricte pentru alocarea fondurilor, stabilirea unor limite maxime procentuale din buget/PIB, fără a îngrădi accesul la bani când aceștia chiar sunt necesari. Un alt criteriu ar fi justificarea mult mai temeinică și transparență în alocarea acestor fonduri.
