* ultimele cifre confirmă din plin prognozele directorului “Transgaz” * drept urmare, inflația va scădea, susține un raport al BNR
Prognoza făcută de brăileanul Ion Sterian, directorul general al Transgaz, într-un interviu pentru “Gândul” de la începutul lunii februarie este confirmată de ultimele cifre. Mai exact, Sistemul Național de Transport (SNT) al gazelor naturale este într-o stare optimă, conform datelor în timp real ale Transgaz în funcție de Line Pack (LP), adică volumul efectiv de gaze naturale aflat la un moment dat în sistemul de conducte al operatorului național. Astfel, luni, 17 aprilie, prin conductele Transgaz circulau 75,823 milioane de metri cubi de gaze, respectiv peste 812 milioane kWh, în contextul în care limitele pentru funcționarea optimă a SNT sunt de 75 ÷ 78 milioane metri cubi, respectiv 803,85÷ 836 milioane kWh.
În luna februarie, șeful Transgaz dădea asigurări că „nu va fi nicio problemă cu disponibilul de gaze naturale, indiferent cum vor fi temperaturile”, în contextul în care România avea la acea dată, față de anul trecut, cu circa 780 de milioane de metri cubi de gaze mai multe înmagazinate.
Dat fiind că temperaturile au fost destul de ridicate, au rămas stocuri disponibile la debutul sezonului de injecție, respectiv la 1 aprilie, ceea ce, potrivit directorului general Transgaz, contează foarte mult în asigurarea securității în aprovizionare pentru anul viitor.
„O prognoză făcută cu colegii mei de aici – o să rămânem undeva la sfârșitul lui martie la circa 1,2 miliarde – 1,3 miliarde metri cubi de gaze înmagazinate, asta înseamnă cu mult peste 700 de milioane, la cât am fost anul trecut la sfârșitul ciclului. Păi, dacă luăm producția internă de circa 24 de milioane de metri cubi de gaze (pe zi – n.r.) și luăm o medie de consum de la 1 aprilie la 30 octombrie, de circa 12, 13, 14 miliarde de metri cubi, avem deja o rezervă de 10, 12 milioane de metri cubi din producția internă să-i înmagazinăm. Și dacă adunăm lunile, de la 1 aprilie la 30 octombrie sunt șapte luni, deci 210 zile. Dacă luăm o medie de înmagazinat de 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi, atunci sunt deja 2 – 2,1 miliarde de metri cubi de gaze, ca potențial. Și luând volumul de gaze înmagazinate, de 1 – 1,2 miliarde de metri cubi de gaze înmagazinate, trecem la 3,3 miliarde de metri cubi. Noi avem capacitatea de înmagazinare operabilă 100% de 3,07 miliarde de metri cubi, dar poate să se ducă până la 3,3 miliarde de metri cubi de gaze. Deci, în condițiile în care n-am importa niciun metru cub de gaze de nicăieri”, spunea Ion Sterian, pentru Gândul.
Prognoza este confirmată de cele mai recente date publicate de Gas Infrastructure Europe (GIE). Astfel, stocurile României de gaze naturale erau, potrivit GIE, de 13,8592 TWh, la sfârșitul zilei de 15 aprilie, respectiv 42,26% din capacitatea totală.
Cifra este peste dublă, atât cantitativ, cât și procentual, față de datele GIE de anul trecut. Mai concret, în 17 aprilie 2022, când măsurile autorităților europene și naționale după izbucnirea războiului din Ucraina erau la început, erau înmagazinate 6,6337 TWh, o pondere de 20,23% din total și 5,8%, raportat la consum.
Apogeul înmagazinării, conform datelor istorice ale GIE, s-a înregistrat în 11 noiembrie 2022, când erau stocate 32,2137 TWh de gaze naturale, respectiv 98,23% din capacitate și 28,17% față de consumul anual.
Per ansamblu, în 15 aprilie 2023, la nivelul UE, cantitatea de gaze înmagazinată era, la data menționată, de 634,8542 TWh, respectiv 56,32% din cantitatea totală și 16,81% din consumul anual, potrivit datelor citate.
Evoluția resurselor României
Cea mai mare parte din resursele de gaze naturale după două luni ale acestui an provine din producția proprie a României, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Mai mult, conform cifrelor agregate, importurile au scăzut cu 64,9% (-324.500 tep) faţă de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția a crescut cu 84.000 tep, respectiv 7,2%.
La creșterea producției de gaze naturale au contribuit și concesionarii perimetrului de mică adâncime din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas (BGOG), care au demarat în a doua parte a anului trecut extracția de gaze. O decizie finală privind investiția în valorificarea gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep – concesionat de OMV Petrom și Romgaz, este așteptată până la finalul lunii iunie.
Un fel de confirmare neoficială a deciziei o reprezintă faptul că șeful Transgaz – compania care va construi o conductă pentru transportul gazelor naturale din România – a semnat, pe 16 martie, cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor, o investiție de o jumătate de miliard de euro.
Drept urmare, avertizarea de săptămâna trecută a producătorului rus Gazprom care a transmis că Europa va avea dificultăți în a-și reumple depozitele de gaze pentru iarna următoare nu stă în picioare pentru România. Gazprom, companie de stat a Rusiei, este parte a așa-numitului război al gazelor între Rusia și țările europene.
Efectele asupra inflației
Cel mai recent raport al Băncii Naționale a Românie asupra inflației, publicat în februarie 2023, detaliază evoluția prețurilor gazelor, în raport cu creșterea resurselor și a stocurilor, dar și estimări privind impactul asupra buzunarelor românilor – per ansamblu asupra inflației – pentru perioada următoare.
„Cu toate că prețurile plătite de către toți consumatorii casnici, indiferent de consum, vor rămâne plafonate până în martie 2025 (conform celei mai recente forme a schemei de sprijin, aprobată în decembrie 2022), diminuarea cotațiilor produselor energetice poate reprezenta o supapă de slăbire a presiunilor inflaționiste resimțite și transmise în prețurile finale de agenții economici, sugerând o tendință de scădere a inflației în perioada următoare”, arăta raportul publicat în februarie.
