Plutonier Cristina Mircea are 33 de ani si este singura femeie din Detasamentul Mobil al Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Braila. Ea are aproximativ 60 de colegi, dar nici o colega. Cu toate acestea, nu se lasa impresionata de cei pe care ii surprinde incalcind legea si actioneaza cot la cot cu ceilalti jandarmi, chiar si in cele mai dificile situatii. Pina nu de mult era caracterizata ca fiind "mama buna a hotilor", pentru ca se consuma pentru fiecare sanctiune pe care o aplica, dar acum n-ar ezita sa-si amendeze si propriul copil daca l-ar prinde calcind strimb. Nu de putine ori a fost injurata si scuipata de "clienti", dar s-a sters si a mers mai departe, fiind indragostita de ceea ce face.
Goana dupa banditi
Jandarmerita lucreaza de sapte ani in cadrul IJJ Braila si doar de un an face parte din Detasamentul Mobil al institutiei. A lasat munca de birou pentru o viata mai activa, fiind dispusa sa faca si sacrificii pentru cariera. Cristina creste singura un baiat in virsta de 10 ani si nu ii este deloc usor, dar trece peste toate problemele atunci cind este la serviciu deoarece daruirea pentru aceasta meserie o ajuta sa se detaseze. In schimb, acasa, uita problemele de serviciu fiind ajutata de dragostea pentru copil si simtul datoriei.
Nu s-ar intoarce la munca de birou pentru ca a fost angrenata in multe situatii dificile care au facut-o sa-si descopere calitati pe care nici nu banuia ca le are. A trecut Dunarea cu o ambarcatiune care se clatina infricosator, pentru a se urca pe o barja si a prinde doi indivizi care pescuiau cu unelte interzise.
Asta iarna, la Scarlatesti, a inghetat de frig toata noaptea intr-o camaruta neincalzita, pentru a prinde alte doua persoane care taiasera copaci de pe domeniul public. Dar a stat si de vorba cu oamenii, incercind sa-i linisteasca atunci cind intrau in panica deoarece fusesera depistati incalcind legea.
"In general, oamenii au reactii diferite si privesc organul de constatare uneori ca pe un dusman. Reactioneaza urit, adreseaza expresii vulgare, fapte ce se mentioneaza si in procesul-verbal de constatare. Dar asta este singura masura care poate fi luata impotriva lor deoarece ultrajul s-a modificat si, practic, faptuitorul trebuie sa loveasca pentru a fi considerat ultraj. Ca ii aduce injurii, il scuipa, nu ai ce-i face, efectiv stai si rabzi. Te-a scuipat, te stergi si aplici in continuare masurile care se impun", ne-a spus Cristina Mircea.
Scenarii utilizate pentru a fi iertati de jandarmi
Jandarmerita ne-a marturisit ca nu a incercat nimeni sa-i cumpere tacerea, dar in schimb a auzit tot felul de scenarii de la cei depistati, poate-poate i se va face mila de ei si ii va ierta.
Unul dintre cazurile cele mai hazlii pe care si le aminteste vizeaza doua brailence respectabile, in virsta de 65 si 67 de ani, care au fost surprinse incercind sa fure bunuri dintr-un supermarket. In apararea lor, femeile au spus ca efectiv nu-si dau seama cum au bagat bunurile in sacosa, ca nu le-a trecut nici o clipa prin minte sa fure, dar au insistat asupra faptului ca au probleme cu inima si ca sint speriate.
De asemenea, nu poate uita cum a depistat o domnisoara de familie buna, studenta in anul III la Facultatea de Drept, care a sustras produse cosmetice in valoare de 70 lei dintr-un supermarket. Fata le-a aratat jandarmilor ca avea bani in portofel sa plateasca aceste produse, dar a vrut sa vada cum e sa furi si sa simta satisfactia ca nu a fost descoperita.
"La inceput, colegii imi spuneau “mama buna a hotilor”, pentru ca ma implicam si ma durea sufletul pentru orice contraventie constatata. Era o suferinta care imi raminea in minte. Cu timpul m-au ajutat sa privesc lucrurile obiectiv. Am un copil, dar daca l-as prinde facind o fapta care constituie contraventie, chiar eu i-as aplica amenda, desi, in final, tot eu as plati-o. Dar nu il pot ierta si nu as vrea sa-l vad experimentind ca domnisoara aceea cum e sa fure sau cum e sa pacaleasca pe cineva, iar la 19 ani sa se trezeasca cu cazier. E mare lucru sa linistesti omul chiar tu, agentul constatator, desi ambii sintem constienti de ceea ce a comis. Trebuie sa tratezi omul ca pe un om, nu conteaza din ce arie sociala provine si nu ca pe un infractor, pentru ca asta instanta va judeca. De obicei isi sustin nevinovatia scuzindu-se ca au gresit si ca nu s-au gindit. Nu am primit amenintari si chiar m-am intilnit pe strada cu contravenienti, oameni pe care i-am sanctionat si care ulterior m-au salutat", ne-a mai spus Cristina.
Hotul blind musca de picior
In timp ce unii incearca sa scape de urmarirea penala spunindu-le jandarmilor tot felul de povesti, un brailean a aplicat o alta tactica, muscindu-l de picior pe unul dintre cei care il depistasera la furat. Evenimentul s-a consumat la inceputul acestui an, dupa ce un echipaj a depistat, in zona industriala a orasului, un brailean care sustragea subansamble metalice. Initial, acesta a incercat sa fuga, dar a fost prins de jandarmi care l-au incatusat si l-au urcat in masina. Fiind asezat pe bancheta, s-a aplecat spunind ca-l doare burta si l-a muscat de picior pe jandarmul care il pazea. Vazind ca nu are nici o sansa sa scape, la sediul Inspectoratului a declarat ca are tulburari de memorie.
Aceasta, cit si alte afectiuni psihice, sint motive folosite destul de des de contravenienti pentru a scapa de pedepsele din lege. Ei prezinta adeverinte din care reiese ca sint incadrati intr-un grad de handicap ce ii salveaza in fata instantei. "In Legea 61/1991 sint prevazute ca motive de nulitate a procesului-verbal incadrarile intr-un grad de handicap pe probleme psihice, care inlatura caracterul contraventional al faptei, deoarece se considera ca este iresponsabil. Instanta face verificari amanuntite pentru a afla daca in momentul savirsirii faptei a avut discernamint sau nu. Au fost si cazuri cind au fost anulate amenzi pe acest motiv, insa intervine internarea acestora intr-un centru medical specializat, pentru tratare. Tot cu niste documente incearca sa scape de sanctiuni si elevii, care prezinta adeverinte din care reiese ca ar fi fost la scoala in ziua respectiva. Coroborate si cu probleme aduse de jandarmi, in fata instantelor de judecata contravenientii nu au cistig de cauza", ne-a precizat lt. Florin Mihaescu, jurist in cadrul IJJ Braila.
Acesta ne-a mai spus ca jandarmii s-au confruntat si cu situatii in care cei depistati au oferit date false privind identitatea, cunoscind data nasterii unui prieten si numele parintilor acestuia. Insa nu au reusit sa-i pacaleasca pe agentii constatatori deoarece intotdeauna se fac verificari in baza de date.
Injuraturile sint rasplata pentru ca jandarmii incearca sa ajute brailenii
Daca scuzele gasite de cei pe care ii prinde cu "mita-n traista" i se par amuzante, Cristina Mircea se arata deranjata de lipsa de implicare a celor pe care Jandarmeria incearca sa ii ajute. Ea ne-a povestit ca la inundatiile din primavara acestui an jandarmii au actionat impreuna cu reprezentanti ai Primariei, mergind din poarta in poarta pentru a-i face constienti pe oamenii de acolo ca e posibil ca Dunarea sa le ia casele. "Unii au promis ca vor ajuta, altii au ridicat din umeri si au spus ca nu-i intereseaza, iar cei care au fost efectiv pe dig si au consolidat au fost jandarmii si foarte putini localnici care au constientizat riscul. Practic, Jandarmeria le-a facut curat in ograda. De abia cind le intra apa in casa si le ia lucrurile isi dau seama de gravitatea situatiei si atunci incep sa plinga si sa ceara de la stat. Dar pina nu se afla in situatia respectiva, nu le pasa", ne-a spus dezamagita Cristina.
De asemenea, la gripa aviara, jandarmii au constituit filtre la intrarile in localitatile afectate de virus si au indurat gerul pentru ca masinile si oamenii sa nu intre acolo si sa raspindeasca virusul. Au stat cam cite o saptamina intr-o localitate, in camine culturale. Mai mult, au participat alaturi de lucratori de la Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor atunci cind acestia au mers in curtile oamenilor pentru a omori pasarile. Cristina ne-a marturisit ca oamenii au avut reactii din cele mai diverse si nu au ezitat sa adreseze cuvinte jignitoare, drept rasplata pentru ajutorul pe care jandarmii incercau sa il acorde.
Goana dupa banditi
Jandarmerita lucreaza de sapte ani in cadrul IJJ Braila si doar de un an face parte din Detasamentul Mobil al institutiei. A lasat munca de birou pentru o viata mai activa, fiind dispusa sa faca si sacrificii pentru cariera. Cristina creste singura un baiat in virsta de 10 ani si nu ii este deloc usor, dar trece peste toate problemele atunci cind este la serviciu deoarece daruirea pentru aceasta meserie o ajuta sa se detaseze. In schimb, acasa, uita problemele de serviciu fiind ajutata de dragostea pentru copil si simtul datoriei.
Nu s-ar intoarce la munca de birou pentru ca a fost angrenata in multe situatii dificile care au facut-o sa-si descopere calitati pe care nici nu banuia ca le are. A trecut Dunarea cu o ambarcatiune care se clatina infricosator, pentru a se urca pe o barja si a prinde doi indivizi care pescuiau cu unelte interzise.
Asta iarna, la Scarlatesti, a inghetat de frig toata noaptea intr-o camaruta neincalzita, pentru a prinde alte doua persoane care taiasera copaci de pe domeniul public. Dar a stat si de vorba cu oamenii, incercind sa-i linisteasca atunci cind intrau in panica deoarece fusesera depistati incalcind legea.
"In general, oamenii au reactii diferite si privesc organul de constatare uneori ca pe un dusman. Reactioneaza urit, adreseaza expresii vulgare, fapte ce se mentioneaza si in procesul-verbal de constatare. Dar asta este singura masura care poate fi luata impotriva lor deoarece ultrajul s-a modificat si, practic, faptuitorul trebuie sa loveasca pentru a fi considerat ultraj. Ca ii aduce injurii, il scuipa, nu ai ce-i face, efectiv stai si rabzi. Te-a scuipat, te stergi si aplici in continuare masurile care se impun", ne-a spus Cristina Mircea.
Scenarii utilizate pentru a fi iertati de jandarmi
Jandarmerita ne-a marturisit ca nu a incercat nimeni sa-i cumpere tacerea, dar in schimb a auzit tot felul de scenarii de la cei depistati, poate-poate i se va face mila de ei si ii va ierta.
Unul dintre cazurile cele mai hazlii pe care si le aminteste vizeaza doua brailence respectabile, in virsta de 65 si 67 de ani, care au fost surprinse incercind sa fure bunuri dintr-un supermarket. In apararea lor, femeile au spus ca efectiv nu-si dau seama cum au bagat bunurile in sacosa, ca nu le-a trecut nici o clipa prin minte sa fure, dar au insistat asupra faptului ca au probleme cu inima si ca sint speriate.
De asemenea, nu poate uita cum a depistat o domnisoara de familie buna, studenta in anul III la Facultatea de Drept, care a sustras produse cosmetice in valoare de 70 lei dintr-un supermarket. Fata le-a aratat jandarmilor ca avea bani in portofel sa plateasca aceste produse, dar a vrut sa vada cum e sa furi si sa simta satisfactia ca nu a fost descoperita.
"La inceput, colegii imi spuneau “mama buna a hotilor”, pentru ca ma implicam si ma durea sufletul pentru orice contraventie constatata. Era o suferinta care imi raminea in minte. Cu timpul m-au ajutat sa privesc lucrurile obiectiv. Am un copil, dar daca l-as prinde facind o fapta care constituie contraventie, chiar eu i-as aplica amenda, desi, in final, tot eu as plati-o. Dar nu il pot ierta si nu as vrea sa-l vad experimentind ca domnisoara aceea cum e sa fure sau cum e sa pacaleasca pe cineva, iar la 19 ani sa se trezeasca cu cazier. E mare lucru sa linistesti omul chiar tu, agentul constatator, desi ambii sintem constienti de ceea ce a comis. Trebuie sa tratezi omul ca pe un om, nu conteaza din ce arie sociala provine si nu ca pe un infractor, pentru ca asta instanta va judeca. De obicei isi sustin nevinovatia scuzindu-se ca au gresit si ca nu s-au gindit. Nu am primit amenintari si chiar m-am intilnit pe strada cu contravenienti, oameni pe care i-am sanctionat si care ulterior m-au salutat", ne-a mai spus Cristina.
Hotul blind musca de picior
In timp ce unii incearca sa scape de urmarirea penala spunindu-le jandarmilor tot felul de povesti, un brailean a aplicat o alta tactica, muscindu-l de picior pe unul dintre cei care il depistasera la furat. Evenimentul s-a consumat la inceputul acestui an, dupa ce un echipaj a depistat, in zona industriala a orasului, un brailean care sustragea subansamble metalice. Initial, acesta a incercat sa fuga, dar a fost prins de jandarmi care l-au incatusat si l-au urcat in masina. Fiind asezat pe bancheta, s-a aplecat spunind ca-l doare burta si l-a muscat de picior pe jandarmul care il pazea. Vazind ca nu are nici o sansa sa scape, la sediul Inspectoratului a declarat ca are tulburari de memorie.
Aceasta, cit si alte afectiuni psihice, sint motive folosite destul de des de contravenienti pentru a scapa de pedepsele din lege. Ei prezinta adeverinte din care reiese ca sint incadrati intr-un grad de handicap ce ii salveaza in fata instantei. "In Legea 61/1991 sint prevazute ca motive de nulitate a procesului-verbal incadrarile intr-un grad de handicap pe probleme psihice, care inlatura caracterul contraventional al faptei, deoarece se considera ca este iresponsabil. Instanta face verificari amanuntite pentru a afla daca in momentul savirsirii faptei a avut discernamint sau nu. Au fost si cazuri cind au fost anulate amenzi pe acest motiv, insa intervine internarea acestora intr-un centru medical specializat, pentru tratare. Tot cu niste documente incearca sa scape de sanctiuni si elevii, care prezinta adeverinte din care reiese ca ar fi fost la scoala in ziua respectiva. Coroborate si cu probleme aduse de jandarmi, in fata instantelor de judecata contravenientii nu au cistig de cauza", ne-a precizat lt. Florin Mihaescu, jurist in cadrul IJJ Braila.
Acesta ne-a mai spus ca jandarmii s-au confruntat si cu situatii in care cei depistati au oferit date false privind identitatea, cunoscind data nasterii unui prieten si numele parintilor acestuia. Insa nu au reusit sa-i pacaleasca pe agentii constatatori deoarece intotdeauna se fac verificari in baza de date.
Injuraturile sint rasplata pentru ca jandarmii incearca sa ajute brailenii
Daca scuzele gasite de cei pe care ii prinde cu "mita-n traista" i se par amuzante, Cristina Mircea se arata deranjata de lipsa de implicare a celor pe care Jandarmeria incearca sa ii ajute. Ea ne-a povestit ca la inundatiile din primavara acestui an jandarmii au actionat impreuna cu reprezentanti ai Primariei, mergind din poarta in poarta pentru a-i face constienti pe oamenii de acolo ca e posibil ca Dunarea sa le ia casele. "Unii au promis ca vor ajuta, altii au ridicat din umeri si au spus ca nu-i intereseaza, iar cei care au fost efectiv pe dig si au consolidat au fost jandarmii si foarte putini localnici care au constientizat riscul. Practic, Jandarmeria le-a facut curat in ograda. De abia cind le intra apa in casa si le ia lucrurile isi dau seama de gravitatea situatiei si atunci incep sa plinga si sa ceara de la stat. Dar pina nu se afla in situatia respectiva, nu le pasa", ne-a spus dezamagita Cristina.
De asemenea, la gripa aviara, jandarmii au constituit filtre la intrarile in localitatile afectate de virus si au indurat gerul pentru ca masinile si oamenii sa nu intre acolo si sa raspindeasca virusul. Au stat cam cite o saptamina intr-o localitate, in camine culturale. Mai mult, au participat alaturi de lucratori de la Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor atunci cind acestia au mers in curtile oamenilor pentru a omori pasarile. Cristina ne-a marturisit ca oamenii au avut reactii din cele mai diverse si nu au ezitat sa adreseze cuvinte jignitoare, drept rasplata pentru ajutorul pe care jandarmii incercau sa il acorde.
